Anunțul CSM după negocierile de la Cotroceni, sfidarea continuă: ”Îndeplinirea jalonului 215 din PNRR nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților”

CSM a anunțat, joi, după discuțiile de miercuri de la Palatul Cotroceni că acestea ”nu au condus la o soluție agreată de toți participanții”. ”În ceea ce privește condiționalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților”, susține CSM.

”La data de 12 noiembrie 2025, la inițiativa Preşedintelui României, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii au participat la Palatul Cotroceni, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la o întâlnire cu prim-ministrul Guvernului României și liderii coaliției de guvernare, pentru discutarea de principiu a soluțiilor normative de modificare a statutului magistraților.

Discuţiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale.

Contraatacul grupării Savonea abia începe

Câți urși are România, anunț al ministrului Mediului: ”România are cea mai numeroasă populaţie de urşi şi cea mai mare diversitate genetică a speciei de urs”

În concret, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au propus ca și pentru magistrați, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluție identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalți beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității. Abordarea autorității judecătorești a fost și rămâne rațională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situație pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri și care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023.

Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la asumarea de către instituțiile fundamentale ale statului român a Acordului pentru Justiţie şi Stabilitate Instituțională. Toți reprezentanții sistemului judiciar au exprimat susținerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiției în statul de drept și încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relația cu autoritatea judecătorească și cooperarea instituțională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, dar și pentru responsabilitate și colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR. Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti.

În ceea ce privește condiționalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților. În acest sens, modificările substanțiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit. Așa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor.

În altă ordine de idei, contrar unor luări de poziție exprimate în spațiul public, măsurile de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiţie şi Stabilitate Instituțională, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se referă la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate în cadrul schemelor de personal aprobate şi bugetate. Asemenea măsuri, susținute și anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluție pentru eforturile deosebite pe care magistrații le depun în activitate, în condițiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete și al imposibilității bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător.

Consiliul înţelege pe deplin nevoia societăţii de echilibru și, în acelaşi timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituţionale în a apăra garanţiile de independenţă ale justiţiei”, se arată în comunicatul CSM.

Negocierile de la Cotroceni dintre președintele Dan și liderii coaliției, pe de o parte, și reprezentanții magistraților, de cealaltă parte, privind reforma pensiilor magistraților s-au împotmolit încă de la prima rundă, care a fost descrisă de participanți drept o simplă „tatonare”, nu o discuție decisivă. Blocajul principal îl reprezintă formula de calcul a pensiilor speciale.

Potrivit informațiilor obținute pe surse, coaliția de guvernare a propus un cuantum de 70% din pensia netă, însoțit de o perioadă de tranziție de 17 ani.

De cealaltă parte, magistrații cer un cuantum de 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar însemna în practică un nivel apropiat de pensia netă dorită anterior, menținând astfel un avantaj semnificativ.

”Din câte am înțeles, magistrații ceruseră ca pensia lor să fie de 65% din venitul brut. Ceea ce înseamnă că ar fi, după anumite calcule, 97%-98% din ultimul venit net, ceea ce considerăm că nu este echitabil. Considerăm că pensia ar trebui să fie undeva la 70%-75% din venitul net. Mi se pare un pic exagerată această doleanță a magistraților să fie 65% din venitul brut. Cred că trebuie să luăm în considerare solidaritatea socială, situația dificilă a României și situația altor categorii socio-profesionale”, a declarat la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond.

Această diferență de abordare reprezintă în prezent punctul central al blocajului.

În timpul discuțiilor, magistrații au invocat restricțiile profesiei drept argument pentru menținerea unui regim favorabil de pensionare. Liderii coaliției au replicat că și parlamentarii se confruntă cu restricții similare, însă aceștia nu le-au invocat atunci când au rămas fără pensiile speciale, în urma modificărilor legislative.

Deocamdată nu este clar când și dacă negocierile vor fi reluate în aceeași formulă, însă există propunerea ca dialogul să continue în perioada următoare.

După întâlnire, Ministerul Justiției a transmis un mesaj oficial în care a confirmat „discuții constructive, aplicate, tehnice”, subliniind că întâlnirea a consolidat dialogul între puterile statului. „Ministerul Justiției salută deschiderea spre dialog a tuturor participanților și implicarea în acest proces a celui mai înalt nivel instituțional”, a transmis Roxana Momeu, reprezentant al instituției.