Comisia Europeană pregătește noi reguli bugetare care ar putea limita accesul companiilor chineze la contractele publice finanțate din fonduri europene, măsura făcând parte dintr-o strategie mai amplă de reducere a dependențelor externe și de sprijinire a industriei europene.
Potrivit unor oficiali ai Comisiei Europene, citați de Politico, executivul comunitar intenționează să prezinte în luna martie instrucțiuni prin care vor fi introduse cerințe suplimentare de securitate pentru companiile străine care participă la licitații publice, vizând în mod special firmele din China.
Noile reguli vor avea în vedere atât bugetul actual al Uniunii, cât și viitorul cadru financiar multianual, estimat la aproximativ 1.800 de miliarde de euro și care va intra în vigoare în 2028.
Inițiativa vine pe fondul tensiunilor geopolitice și comerciale tot mai accentuate cu Statele Unite și China și face parte din eforturile Bruxelles-ului de a favoriza companiile europene în competiția pentru fonduri publice.
Un grup de comisari responsabili de domeniile buget, economie și comerț urmează să discute propunerile privind regulile bugetare la 18 februarie.
Un oficial al Comisiei a declarat că „este nevoie de o legătură între prioritățile noastre strategice și modul în care cheltuim banii”.
Măsurile se bazează pe o clauză introdusă în 2024 în regulile bugetare ale UE, care permite impunerea unor cerințe de securitate pentru contractele ce implică active sau tehnologii strategice.
Ghidul care va fi prezentat luna viitoare va stabili sectoarele vizate și natura restricțiilor. Potrivit oficialilor europeni, acestea ar putea include limitarea participării firmelor chineze la producerea unor componente utilizate în infrastructuri critice, precum invertoarele pentru panouri solare.
Noile reguli ar urma să se aplice și proiectelor finanțate de Banca Europeană de Investiții.
Începând cu bugetul din 2028, modificările ar putea restrânge accesul companiilor din afara UE la Fondul european pentru competitivitate, în valoare de aproximativ 410 miliarde de euro, destinat dezvoltării industriale, precum și la Fondul Global Europe, de circa 200 de miliarde de euro, care finanțează programe de asistență externă.
Inițiativa este susținută de Franța, care promovează extinderea unei clauze de tip „Buy European” la nivelul întregului buget al Uniunii.
Ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure, a declarat că „trebuie să putem ține cont de faptul că, cel puțin în unele sectoare strategice, componentele sau produsele sunt realizate în Europa. Statele Unite fac acest lucru, China face acest lucru. Nu putem rămâne singurii care nu acționează”.
În schimb, un grup de state din nordul Europei, printre care Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda și Suedia, a avertizat într-o scrisoare comună că prioritizarea furnizorilor europeni „riscă să anuleze eforturile de simplificare, să limiteze accesul companiilor la tehnologii de vârf și să descurajeze investițiile în Uniunea Europeană”.
Criticii măsurilor mai atrag atenția că introducerea unor condiții suplimentare ar putea crește costurile proiectelor, ar putea declanșa reacții comerciale din partea partenerilor externi și ar putea afecta statele membre mai sărace, care beneficiază de fonduri europene pentru dezvoltare.