Armata Chinei vrea roboți umanoizi pe câmpul de luptă. Cât de aproape este acest scenariu

Adaugă ca sursă preferată pe Google

La numai două zile după ce roboții umanoizi chinezi au alergat, au boxat și au dansat la World Humanoid Robot Games, desfășurate la Beijing în luna august, publicația oficială a armatei chineze, PLA Daily, a transmis un mesaj mult mai serios decât demonstrațiile sportive.

Pieleanu anunță cine va fi desemnat premier: ”S-a negociat deja cu cei care votează în Parlament. Noul premier va pune în agendă ce vrea PSD”

De ce ar fi bine să reduci dulciurile atunci când iei antibiotice

Într-un editorial, ziarul militar le-a cerut cercetătorilor să accelereze transferul tehnologiilor robotice avansate din laboratoare către terenurile de antrenament militar și a descris roboții umanoizi drept viitori „combatanți”.

Investigația Reuters arată că declarația nu a fost un caz izolat. O analiză a peste 100 de notificări privind achiziții militare chineze, studii academice, brevete, documente oficiale, publicații guvernamentale și materiale ale companiilor din industria de apărare indică faptul că PLA testează deja sistemele umanoide în raport cu cerințele unui posibil câmp de luptă.

Armata încearcă atât să achiziționeze roboți, cât și să obțină tehnologiile necesare pentru instruirea acestora și cercetează modalitățile prin care asemenea sisteme ar putea opera alături de militari.

Eforturile au accelerat considerabil în 2025 și 2026, în special în domenii precum percepția robotică, manipularea obiectelor și colectarea datelor necesare antrenării sistemelor. Aceste capacități sunt considerate esențiale înainte ca roboții umanoizi să poată trece de la demonstrații controlate la activități desfășurate în medii imprevizibile.

Industria uriașă a Chinei poate susține ambițiile militare

Avantajul Beijingului este susținut de dimensiunea industriei sale robotice. Potrivit BofA Global Research, producătorii chinezi au reprezentat aproximativ 95% din livrările globale de roboți umanoizi în 2025. Această dominație oferă armatei acces la o bază industrială matură, în continuă dezvoltare, care poate fi folosită pentru aplicații militare specializate.

Interesul armatei chineze pentru roboții umanoizi a început să devină mai vizibil în 2024, când National University of Defense Technology, cunoscută drept NUDT, și Academy of Military Sciences au organizat împreună un forum dedicat tehnologiilor de apărare.

În cadrul evenimentului a existat inclusiv o sesiune destinată aplicațiilor militare ale roboților umanoizi. NUDT este una dintre cele mai importante instituții chineze de cercetare militară și se află din 2001 pe lista Entity List a Departamentului Comerțului din Statele Unite, în contextul preocupărilor americane privind proliferarea tehnologiilor militare.

Un an mai târziu, universitatea a prezentat mult mai explicit direcția cercetărilor sale. În iunie 2025, NUDT a organizat o competiție în care una dintre probe simula o „infiltrare în spatele liniilor inamice”. Roboții trebuiau să pătrundă într-o anumită zonă, să realizeze o hartă și să localizeze ținte.

O altă probă imagina utilizarea roboților pentru verificarea identității persoanelor, inspecții disciplinare și patrularea bazelor militare. Universitatea a prezentat competiția și drept un teren de testare care ar putea permite roboților umanoizi să „se îndrepte către câmpul de luptă”.

Documentele de achiziții arată interesul concret al PLA

Documentele analizate în aceeași perioadă susțin această direcție. În mai 2025, o licitație a PLA pentru cumpărarea unui robot umanoid includea servicii de instalare și instruire tehnică. Patru luni mai târziu, o notificare de achiziție asociată prin e-mail cu NUDT solicita un „sistem de percepție inteligentă și operare dexteră pentru un robot umanoid întrupat”.

Reuters a atras însă atenția asupra unei limite importante. Documentele conțin puține informații despre rezultatele finale ale achizițiilor, astfel că nu a putut fi stabilit dacă licitațiile au fost finalizate, ce companii au primit eventualele contracte sau ce modele de roboți au fost livrate.

Înregistrările demonstrează intenția de achiziție și interesul instituțional, nu existența unei capabilități militare deja funcționale. Până în iunie 2026, investițiile documentate ale PLA par să fi trecut de la simpla cumpărare a corpurilor robotice către dezvoltarea infrastructurii necesare pentru ca asemenea sisteme să poată funcționa în condiții apropiate de cele de pe câmpul de luptă.

PLA investește în date pentru antrenarea roboților

Unul dintre proiectele identificate este un sistem de date pentru instruire, evaluat la aproximativ 300.000 de dolari. Acesta a fost conceput pentru colectarea și etichetarea informațiilor provenite de la camere video, radare și senzori de mișcare ai roboților umanoizi.

Datele urmau să includă inclusiv informații despre terenurile pe care roboții le-ar putea traversa. Specificațiile arată că interesul armatei chineze nu se limitează la componentele fizice. PLA încearcă să dezvolte întregul proces necesar funcționării roboților, de la perceperea mediului și manipularea obiectelor până la colectarea datelor și instruirea sistemelor.

Diferența față de modelele lingvistice de inteligență artificială este considerabilă. Un model lingvistic poate fi antrenat folosind cantități uriașe de text digital. Un robot umanoid are nevoie și de date rezultate din interacțiunea fizică cu lumea reală. Trebuie înregistrate mișcările articulațiilor, rezultatele încercărilor de a ridica sau manipula obiecte, reacțiile sistemului la obstacole și modul în care camerele și senzorii interpretează mediul.

Aceste informații pot fi obținute în principal prin utilizarea efectivă a roboților în spații fizice. Din această perspectivă, sistemul comandat de PLA funcționează asemenea unei infrastructuri specializate pentru producerea datelor necesare reducerii diferenței dintre un robot capabil să impresioneze într-o demonstrație și unul capabil să opereze în condiții reale.

Norinco prezintă robotul umanoid Fuxi

În 2026, dezvoltarea roboților umanoizi militari a trecut dincolo de mediul academic și a devenit vizibilă inclusiv în industria chineză de apărare. Norinco, denumirea sub care este cunoscut China North Industries Group Corporation, a prezentat robotul umanoid Fuxi la World Robot Conference din august 2026.

Compania de stat a descris robotul de dimensiuni apropiate de cele ale unui adult drept un sistem capabil să îndeplinească misiuni de santinelă, recunoaștere în diferite condiții meteorologice, patrulare inteligentă și operațiuni în medii periculoase.

Mai multe unități Fuxi pot funcționa într-o formație coordonată. Platforma poate identifica persoane și poate transmite alerte atunci când observă situații considerate neobișnuite în timpul misiunilor de pază. Fuxi poate fi utilizat și printr-un sistem de teleoperare dezvoltat de Norinco.

Un operator uman controlează robotul de la distanță, iar mișcările sale sunt reproduse în timp real de sistem. Norinco a descris această abordare drept „control uman de la distanță și operațiuni robotice la fața locului”.

Controlul uman rezolvă o problemă, dar creează alta

Teleoperarea poate evita unele dintre cele mai dificile probleme asociate armelor complet autonome. Dreptul internațional umanitar impune forțelor implicate într-un conflict să facă diferența între combatanți și civili și să nu atace persoane rănite sau luptători care se predau.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii a avertizat că sistemele autonome pot avea dificultăți în recunoașterea corectă a semnelor de predare, deoarece asemenea decizii depind de context, comportament și intenție.

Menținerea unui operator uman în procesul decizional poate păstra responsabilitatea asupra acțiunilor robotului. În același timp, soluția creează o vulnerabilitate militară. Un robot controlat de la distanță depinde de existența unei conexiuni stabile de comunicații.

Într-un conflict urban intens, războiul electronic, bruiajul sau întreruperea semnalului ar putea rupe legătura dintre operator și robot. Teleoperarea nu elimină astfel problemele tehnice și juridice. Ea mută o parte dintre deciziile critice de la mașină către om, dar creează în același timp dependența față de comunicații.

Cercetătorii chinezi au simulat un asalt urban cu roboți

Una dintre cele mai detaliate imagini privind modul în care cercetătorii PLA își imaginează utilizarea roboților în luptă apare într-un studiu publicat în august 2025 de cercetători ai centrului de testare NUDT din Xi’an.

Studiul a analizat un scenariu de asalt urban în care șase „roboți de luptă” ar fi împărțiți între două echipe de atac. Grupul ar include roboți umanoizi, roboți cu patru picioare și vehicule terestre fără echipaj.

Acționând împreună cu soldați, roboții ar trebui să curețe o clădire ocupată de forțe inamice, etaj cu etaj și cameră cu cameră. Autorii au estimat că echipamentele necesare unor asemenea operațiuni ar putea deveni disponibile într-un interval de cinci până la zece ani.

Lucrarea nu precizează însă ce arme ar putea purta roboții, ce reguli de angajare ar urma și cum ar trebui să reacționeze atunci când întâlnesc civili.

Problema pe care tehnologia nu a rezolvat-o

Această lipsă de răspunsuri se află în centrul dezbaterii internaționale privind armele autonome. Principiul distincției prevăzut de dreptul internațional umanitar impune separarea permanentă a combatanților de civilii protejați și a obiectivelor militare de bunurile civile.

Un mediu urban de luptă face asemenea decizii extrem de dificile. Un civil și un combatant pot apărea în același coridor, un luptător rănit poate deveni protejat împotriva unui nou atac, iar un gest de predare trebuie identificat și respectat.

În prezent, nu există roboți capabili să realizeze cu suficientă fiabilitate toate aceste evaluări complexe în condițiile imprevizibile ale unui conflict urban. Absența acestor aspecte din scenariile cercetătorilor nu elimină problema. Ea evidențiază una dintre principalele provocări tehnice și juridice cu care se confruntă toate programele militare bazate pe roboți umanoizi.

De ce forma umană ar putea conta pe câmpul de luptă

Chou, reprezentant al unui institut taiwanez de cercetare în domeniul apărării, a explicat pentru Reuters că forma umanoidă poate avea avantaje tactice reale în anumite medii create pentru oameni.

„Cele două mâini și cele două picioare ar putea combina, în teorie, mobilitatea, cățărarea și manipularea obiectelor”, a explicat acesta. Clădirile, tunelurile și interioarele navelor sunt proiectate pentru oameni care se deplasează pe două picioare.

În asemenea spații, un robot umanoid poate avea unele avantaje față de sistemele cu roți sau șenile. Pentru misiuni mai simple de recunoaștere sau logistică, roboții cu patru picioare, pe roți sau pe șenile ar putea fi însă mai ieftini și mai ușor de utilizat pe scară largă.

Roboții apar și în mesajele militare despre Taiwan

În decembrie 2025, PLA a publicat un montaj despre un ipotetic război pentru Taiwan în care apăreau roboți militari, inclusiv sisteme umanoide și roboți cu patru picioare.

În material, aceștia contribuiau la depășirea apărării taiwaneze. Imaginile nu reprezentau o demonstrație a unor capacități militare deja existente. Ele puteau fi interpretate mai degrabă ca un mesaj strategic adresat Taiwanului, Statelor Unite și propriilor structuri militare chineze privind direcția în care ar putea evolua doctrina PLA.

Acest context este important pentru interpretarea documentelor analizate de Reuters. Achizițiile, studiile NUDT și dezvoltarea robotului Fuxi demonstrează investiții instituționale consistente. Editorialele PLA Daily și materialele video militare demonstrează intenția și interesul pentru tehnologie.

Niciuna dintre aceste dovezi nu demonstrează însă existența unei forțe operaționale de roboți umanoizi. Malcolm Davis, expert al Australian Strategic Policy Institute, a declarat pentru Reuters că în prezent nu consideră roboții umanoizi sisteme practice pentru câmpul de luptă. Perspectiva sa pe termen mediu este însă diferită. „Dar, peste cinci până la zece ani, ar putea foarte bine să devină”, a afirmat Davis.

Industria civilă poate accelera dezvoltarea militară

Poziția dominantă a Chinei pe piața roboților umanoizi are implicații care depășesc simpla competiție comercială. Prin strategia chineză de integrare civil-militară, progresele realizate de companiile comerciale pot ajunge și în programele militare.

Îmbunătățirea deplasării, autonomiei bateriilor, senzorilor și manipulării precise a obiectelor poate contribui indirect la dezvoltarea viitoarelor platforme militare. Producătorii chinezi încearcă să construiască roboți mai rapizi și mai eficienți pentru fabrici, logistică și alte activități comerciale.

Aceleași tehnologii sunt relevante însă și pentru cercetarea militară. Performanțele prezentate la World Humanoid Robot Games au demonstrat ritmul rapid în care evoluează sectorul chinezesc.

Tech Times menționează inclusiv performanța de 8,64 secunde consemnată la o probă de 100 de metri în cadrul competiției din august. Într-un sistem industrial strâns conectat cu cercetarea de stat, fiecare progres comercial poate reduce costurile și timpul necesare dezvoltării unor aplicații militare specializate.

Un robot poate fi trimis acolo unde oamenii nu ar trebui să ajungă

Dennis Hong, profesor la UCLA, a explicat pentru Reuters unul dintre principalele argumente care justifică interesul militar pentru asemenea sisteme.

„Trimiterea roboților acolo unde nu vrem să trimitem oameni reprezintă unul dintre cele mai convingătoare motive pentru dezvoltarea lor. Dacă pierderea unui robot înseamnă evitarea pierderii unei vieți omenești, atunci robotul poate deveni consumabil”, a declarat acesta.

Această logică explică de ce interesul pentru roboți militari nu se limitează la China. Statele Unite desfășoară propriile programe destinate testării tehnologiilor umanoide pentru apărare.

Armata americană dezvoltă la rândul său roboți umanoizi

În septembrie 2025, armata Statelor Unite a lansat competiția xTechHumanoid, destinată dezvoltării unor prototipuri de roboți umanoizi militarizați care ar putea lucra alături de soldați. Printre rolurile analizate se numără recunoașterea, securitatea, eliminarea obstacolelor, operațiunile în zone cu materiale periculoase și misiunile defensive sau ofensive în mediul urban.

Până la zece finaliști urmau să își testeze sistemele împreună cu specialiști militari americani în 2026. Pentru proiectele selectate au fost prevăzute contracte ulterioare cu o valoare cumulată de până la 1,25 milioane de dolari.

Diferența dintre China și Statele Unite nu este însă exclusiv financiară. Industria americană nu dispune în prezent de aceeași capacitate de producție pentru roboți umanoizi și roboți cu patru picioare precum industria chineză.

Companiile chineze rafinează deja tehnologiile de deplasare și producție la scară mare, iar unele dintre platformele rezultate apar în documentele de achiziții analizate în legătură cu PLA. Armata americană încearcă astfel să construiască tehnologii umanoide cu potențial militar într-un ecosistem comercial care nu are încă aceeași profunzime industrială.

Reuters a relatat separat și despre modul în care unele dintre cele mai cunoscute modele chinezești de roboți cu patru picioare au beneficiat indirect de tehnologii dezvoltate inițial prin cercetări finanțate de armata americană. Situația ilustrează cât de complexe au devenit legăturile dintre cercetarea civilă, cercetarea militară și industria robotică globală.

Roboții umanoizi sunt încă departe de câmpul de luptă

În ciuda ritmului investițiilor, investigația Reuters subliniază clar limitele tehnologiei actuale. Până la data publicării investigației, 7 septembrie 2026, jurnaliștii nu identificaseră nicio desfășurare operațională a unui robot umanoid înarmat într-o unitate activă a PLA.

Roboții actuali consumă multă energie și rămân vulnerabili la situații neprevăzute din afara mediilor controlate. Aaron Johnson, profesor la Carnegie Mellon University, a explicat pentru Reuters că un câmp de luptă conține un număr uriaș de variabile imprevizibile care pot afecta performanța roboților într-un mod greu de reprodus în demonstrațiile organizate.

Un sistem care funcționează impecabil într-un laborator sau pe o scenă poate reacționa complet diferit pe teren accidentat, în condiții meteorologice nefavorabile sau în prezența unor oameni care se comportă imprevizibil.

Chiar cercetătorii militari chinezi admit limitele actuale

Wang Yonghua, cercetător al Academy of Military Sciences din China, a oferit în noiembrie 2025 una dintre cele mai directe evaluări privind viitorul tehnologiei. Potrivit acestuia, roboții umanoizi continuă să se confrunte cu probleme nerezolvate privind deplasarea, percepția mediului și inteligența.

Pentru ca asemenea sisteme să poată deveni echipamente militare răspândite sunt necesare progrese tehnologice importante, reducerea costurilor de producție și construirea unei capacități industriale suficient de mari.

Wang a formulat însă și o predicție pentru situația în care aceste obstacole vor fi depășite. „Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, roboții umanoizi vor ajunge în număr mare pe câmpul de luptă”, a scris cercetătorul.

ONU și Crucea Roșie avertizează asupra armelor autonome

Dezvoltarea tehnologiei este urmărită cu îngrijorare și de organizațiile internaționale. În august 2026, Organizația Națiunilor Unite și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au avertizat că lumea este „periculos de aproape de trecerea unei linii roșii morale, selectarea autonomă a oamenilor drept ținte de către mașini”.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii susține adoptarea unor norme juridice obligatorii care să interzică sistemele autonome imprevizibile concepute sau utilizate pentru aplicarea forței împotriva persoanelor.

Ministerul chinez al Apărării a declarat în martie că armele bazate pe inteligență artificială ar trebui să rămână sub control uman. Această poziție oficială nu împiedică însă cercetarea unor sisteme capabile de un grad ridicat de autonomie.

Cele peste 100 de documente analizate, implicarea mai multor instituții militare, investițiile în date de antrenare și apariția unui robot umanoid specializat produs de un mare conglomerat chinez de apărare arată că Beijingul construiește în mod sistematic baza tehnologică necesară unor asemenea capabilități. Deocamdată, distanța dintre intenție și realitatea de pe câmpul de luptă rămâne semnificativă.

China are roboții, fabricile, cercetătorii și resursele necesare pentru a accelera dezvoltarea tehnologiei, dar nu există dovezi că PLA ar fi transformat deja roboții umanoizi în combatanți operaționali.

Cea mai importantă întrebare nu mai este dacă armata chineză cercetează această posibilitate, deoarece documentele arată clar că o face. Întrebarea este cât timp va fi necesar până când tehnologia va deveni suficient de fiabilă, autonomă și sigură pentru a funcționa într-un conflict real.