Doua dintre velierele Voyager au fost lansate luni din Portul Koge, aflat la aproximativ 40 de kilometri sud de capitala daneza, Copenhaga. Alimentate cu energie eoliana si solara, aceste drone maritime pot functiona autonom pe mare timp de mai multe luni. Saildrone spune ca navele sunt dotate cu senzori avansati – radar, camere cu infrarosu si optice, sonar si monitorizare acustica.
Lansarea lor are loc dupa ce alte doua nave s-au alaturat deja unei patrule NATO pe 6 iunie.
Fondatorul si directorul Saildrone, Richard Jenkins, a comparat navele cu un „camion” care transporta senzori si foloseste invatarea automata si inteligenta artificiala pentru a oferi o „imagine completa a ceea ce se afla deasupra si sub apa” pe o distanta de aproximativ 30 pana la 50 de kilometri in largul oceanului.
Potrivit lui Jenkins, amenintarile maritime, precum deteriorarea cablurilor submarine, pescuitul ilegal si traficul de persoane, arme si droguri, trec nedetectate pur si simplu pentru ca „nimeni nu le vede”. Saildrone, a spus el, „merge in locuri… unde anterior nu aveam ochi si urechi”.
Ministerul danez al Apararii spune ca testul vizeaza cresterea capacitatii de supraveghere in apele slab monitorizate, in special in jurul infrastructurii submarine critice, cum ar fi cablurile cu fibra optica si liniile electrice.
„Situatia de securitate din Marea Baltica este tensionata”, a declarat general-locotenent Kim Jorgensen, directorul departamentului responsabil de achizitiile, dotarile si logistica armamentului din cadrul Ministerului Apararii. „Vor patrula apele daneze, iar mai tarziu se vor alatura celor doua care participa la exercitiul NATO. Apoi se vor deplasa dintr-o zona in alta in apele daneze”, a adaugat el.
Testul are loc in contextul in care NATO se confrunta cu un val de daune aduse infrastructurii maritime – inclusiv exploziile conductei Nord Stream din 2022 si ruptura a cel putin 11 cabluri submarine de la sfarsitul anului 2023. Cel mai recent incident, din ianuarie, a intrerupt o legatura cu fibra optica intre Letonia si insula suedeza Gotland.
Testul se desfasoara, de asemenea, pe fondul unor frictiuni transatlantice – administratia presedintelui american Donald Trump amenintand sa preia Groenlanda, un teritoriu semi-autonom apartinand Danemarcei, membra NATO. Trump a declarat ca nu exclude utilizarea fortei militara pentru a cuceri Groenlanda.
Jenkins, fondatorul Saildrone, a mentionat ca firma sa planuise deja sa isi extinda operatiunile in Danemarca inainte ca Trump sa fie reales. El nu a dorit sa comenteze problema Groenlandei, insistand ca firma nu are afilieri politice.
Unele dintre perturbarile maritime au fost atribuite asa-numitei flote din umbra a Rusiei – petroliere invechite care opereaza sub companii fantoma pentru a evita sanctiunile. O astfel de nava, Eagle S, a fost confiscata de politia finlandeza in decembrie pentru ca ar fi deteriorat un cablu electric intre Finlanda si Estonia cu ancora sa.
Oficialii occidentali acuza Rusia ca este in spatele unei serii de atacuri hibride pe uscat si pe mare.
Pe fondul acestor ingrijorari, NATO ia masuri pentru a construi un sistem de supraveghere maritima stratificat, care combina vehicule de suprafata fara echipaj, precum Voyagers, cu nave militare traditionale, sateliti si senzori pe fundul marii.
„Provocarea este ca, practic, trebuie sa fii pe apa tot timpul, iar acest lucru este extrem de scump. Este pur si simplu prea scump pentru noi sa avem o nava de razboi care urmareste fiecare nava ruseasca, fie ca este vorba de o nava de razboi sau de un cargou civil. Incercam sa cream un sistem stratificat care sa ne permita sa monitorizam constant potentialele amenintari, dar mult mai ieftin decat inainte”, a declarat Peter Viggo Jakobsen de la Colegiul Regal Danez de Aparare.