Armata israeliana ar recruta solicitanti de azil africani pentru razboiul din Gaza in schimbul acordarii rezidentei permanente

Pentru razboiul din Gaza, guvernul israelian ar recruta solicitanti de azil africani, in schimbul acordarii rezidentei permanente in Israel, a scris presa israeliana duminica. Surse militare, au confirmat pentru publicatia Haaretz, ca recrutarea a fost organizata „cu indrumari juridice din partea consilierilor institutiei de aparare”, dar modul in care vor fi folositi recrutii nu a fost facut public, potrivit France24.

Aproximativ 30.000 de solicitanti de azil, majoritatea din Sudan si Eritreea, locuiau in Israel in 2020, dar mai putin de 1% din cererile de azil sunt aprobate, potrivit Shira Abbo, director de politici publice la Hotline for Refugees and Migrants, principala organizatie de sustinere a refugiatilor din Israel.

Conventia ONU pentru Refugiati din 1951 afirma ca un refugiat este o persoana despre care un stat gazda sau un organism international recunoaste ca nu se poate intoarce intr-o tara de origine din cauza unei „fricii intemeiate de a fi persecutat”. In schimb, un solicitant de azil inca asteapta aceasta recunoastere.

Băsescu îl face praf pe Georgescu: ”L-am întâlnit când eram președinte, spunea numai prostii”. Despre Anca Alexandrescu spune că n-are nicio șansă la Primăria Capitalei

Ruptură majoră în MAGA. Trump vrea să o elimine din politică pe o fostă susținătoare înflăcărată, aceasta îl acuză de ”agresiune veninoasă”

„Pentru multi, cererile nu sunt respinse, ci sunt in asteptare pentru cinci, 10 ani sau mai mult, lasandu-i intr-un impas legal”, a spus Abbo.

Printre cei 1100 de morti in urma atacurilor Hamas din 7 octombrie s-au aflat si trei solicitanti de azi. Razboiul care a izbucnit ulterior a declansat un val de voluntariat in randul celor care traiesc si muncesc in Israel. Multi solicitanti de azil, disperati sa-si consolideze statutul legal, s-au oferit sa se inroleze in centrele civile de comanda si in agricultura. Atunci, potrivit Haaretz, oficialii militari au vazut o oportunitate de a valorifica aceasta dorinta.

Un solicitant de azil, identificat doar ca „A” de catre Haaretz, si-a impartasit experienta. Ajuns in Israel la varsta de 16 ani, el a cautat sa se integreze in societate alaturandu-se Fortelor de Aparare ale Israelului (IDF). La inceputul razboiului, cineva care pretindea ca este ofiter de politie l-a instruit prin telefon sa se prezinte imediat la o unitate de securitate.

„Mi-au spus ca sunt in cautare de oameni specializati care sa se alature armatei. Mi-au spus ca acesta este un razboi pe viata sau pe moarte pentru Israel”, a spus el pentru Haaretz.

Dupa mai multe intalniri cu oficiali, A a fost informat ca, daca s-ar inrola, va urma doua saptamani de pregatire alaturi de alti solicitanti de azil si va primi documente de la statul Israel. Cu toate acestea, in cele din urma a decis ca viata militara nu era pentru el si s-a retras din program inainte de a incepe antrenamentul.

Linia fierbinte pentru refugiati si migranti si-a exprimat ingrijorarea fata de lipsa de transparenta, afirmand ca, desi au circulat zvonuri despre beneficiile promise, organizatia nu a putut confirma niciun caz in care ceea ce s-a promis a fost livrat.

Practica de recrutare a fost, de asemenea, intampinata cu critici pentru crearea unui avantaj reciproc, atunci cand azilul ar trebui sa fie decis doar pe baza meritului.

„Statutul de azil este acordat din cauza persecutiei, nu ca parte a unui acord. Inrolarea in armata nu ar trebui sa fie niciodata o conditie pentru obtinerea statutului de refugiat”, a spus Julia Grignon, profesor de drept international umanitar si director de cercetare la Institutul de Cercetare Strategica (IRSEM).

Unii au sustinut ca Israelul exploateaza oameni vulnerabili care si-au parasit patria in cautarea sigurantei.

„Putinele informatii pe care le avem sunt alarmante. Drepturile ar trebui sa treaca inaintea obligatiilor. Este periculos sa recrutezi indivizi fara drepturi si sa te astepti ca ei sa-si riste viata pe baza unor promisiuni vagi”, a spus Abbo.

Informatiile vin pe fondul unei penurii de soldati israelieni, pe masura ce razboiul impotriva Hamas se apropie de pragul unui an. Curtea Suprema a Israelului a decis in iunie ca evreii ultra-ortodocsi, scutiti din punct de vedere istoric de conscriptie, vor fi acum obligati sa se inroleze.

Pe masura ce conflictul continua, raman intrebari daca acesti indivizi vor apuca sa vada promisiunile indeplinite si ce se va intampla in cazul in care nu se intampla acest lucru. Grignon a recunoscut ca optiunile lor sunt probabil limitate. „Un organism al ONU poate denunta incalcarea dreptului international de catre Israel, dar cam atat”, a spus ea.