„Așa l-am cunoscut pe Călin Georgescu, în masonerie. Era la ‘Delta Dunării’”. Dezvăluirile unui membru AUR, fost lider masonic – VIDEO

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Declarațiile apar într-un amplu interviu în care Ghiulbenghian, care susține că a cunoscut din interior mediile politice, de afaceri și masonice ale ultimelor trei decenii, contestă imaginea antisistem construită de Georgescu și afirmă că acesta a avut mult timp un traseu profund integrat în structurile instituționale și internaționale pe care ulterior a ajuns să le critice.

„Călin Georgescu neagă că a fost mason. Păi eu așa l-am cunoscut în anii ’90”, afirmă Ghiulbenghian (vezi interviul integral mai jos). Întrebat explicit dacă l-a cunoscut „în masonerie”, acesta răspunde: „Da”. El indică apoi Loja „Delta Dunării”.

Presshub: Pădurea Băneasa, redeschisă pentru trafic auto: ce spune decizia Curții de Apel și de ce ONG-urile vorbesc despre ecocid

Peste 11.000 de români sunt în Saxonia-Anhalt. Sorin Ioniță: „Pe ăștia îi vrea AUR german trimiși acasă”

Afirmația privind apartenența lui Georgescu la masonerie nu este nouă și nu se bazează doar pe mărturia lui Ghiulbenghian. Un document publicat în 2024 îl plasează pe Călin Georgescu, la poziția 4, printre participanții la reuniunea din 24 ianuarie 1993 în cadrul căreia a avut loc „aprinderea luminilor” Marii Loji Naționale din România. În document, Georgescu apare ca aparținând Lojei „Delta Dunării”, cu gradul 3. Pierre Joseph de Hillerin, prezent la reuniune, a confirmat ulterior că Georgescu „a fost acolo” și „a activat în masonerie”. Georgescu a negat public că ar fi mason.

Ghiulbenghian: „Venea la ținute, se întâlnea cu alți frați”

Florin Ghiulbenghian merge mai departe și susține că Georgescu nu ar fi fost doar înscris formal într-o structură masonică.

„Era activ, venea la ținute, mai venea, se întâlnea și cu alți frați, nu s-a ferit niciodată atunci”, afirmă acesta. El descrie grupul din Loja „Delta Dunării” drept format din oameni pe care îi considera „o elită intelectuală și decentă” și spune că Georgescu făcea parte din acest cerc.

Documentele apărute anterior în presă confirmă cel puțin prezența lui Georgescu la evenimentul masonic din 1993. Publicația Turnul Sfatului a relatat că numele său apare pe lista participanților, iar Pierre Joseph de Hillerin a susținut că Georgescu ar fi condus la un moment dat chiar un „atelier”, fără să ofere alte detalii.

În 1996, Călin Georgescu a devenit și unul dintre fondatorii unei asociații denumite „Delta Dunării”, diferită juridic de loja masonică cu același nume. Documentele publicate de DeFapt.ro arată că printre fondatori se aflau mai multe persoane asociate anterior mediului masonic. Mircea Toma, unul dintre fondatori, a confirmat participarea la asociație, dar a precizat că organizația civilă nu era una masonică.

De la dezvoltare durabilă și Clubul de la Roma la discursul suveranist

Ghiulbenghian pune în contrast discursul actual al lui Călin Georgescu cu traseul său profesional anterior.

El susține că Georgescu a avut „timp de 30 de ani” poziții pe care le califică drept „globaliste”, amintind implicarea acestuia în politicile de mediu și dezvoltare durabilă.

CV-ul publicat chiar pe site-ul lui Călin Georgescu confirmă un lung parcurs în instituții naționale și internaționale: consilier în Ministerul Mediului, secretar general al ministerului, director în Ministerul Afacerilor Externe, director de proiect în cadrul PNUD, director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă și raportor special ONU. Între 2013 și 2015, Georgescu a fost președintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, la Viena, iar ulterior s-a stabilit în Austria.

Acest traseu a fost remarcat și de presa internațională după ascensiunea sa electorală din 2024. Le Monde îl descria drept un fost înalt funcționar, cu o carieră solidă în sistemul instituțional și internațional, care ulterior a adoptat un discurs naționalist și conspiraționist.

Acuzații privind perioada petrecută de Georgescu la Viena

Cele mai spectaculoase afirmații făcute de Ghiulbenghian privesc însă perioada în care Călin Georgescu s-a stabilit în Austria.

Ghiulbenghian susține că Georgescu ar fi plecat la Viena cu bani proveniți dintr-o presupusă înșelare a unor membri ai familiei sale și anunță că ar urma să apară documente și mărturii în septembrie sau octombrie.

El susține totodată că, în 2021-2022, Georgescu ar fi participat în Austria la evenimente la care se aflau oficiali austrieci și persoane influente din mediul economic.

Din CV-ul oficial al lui Georgescu rezultă că acesta a fost consultant internațional independent în probleme de mediu, cu domiciliul profesional la Baden bei Wien, în perioada 2016-2021.

Ghiulbenghian lansează o teorie legată de Alexander Nix și Cambridge Analytica

Ghiulbenghian formulează și o teorie mult mai amplă privind transformarea mesajului politic al lui Călin Georgescu. El afirmă că în mediul vienez ar fi apărut în apropierea acestuia Alexander Nix, fostul director executiv al Cambridge Analytica, compania devenită celebră după scandalul privind folosirea datelor utilizatorilor Facebook în campaniile politice.

Potrivit lui Ghiulbenghian, Nix ar fi participat la mai multe întâlniri la Viena și ar fi contribuit la „calibrarea” mesajelor lui Georgescu pentru diferite grupuri de alegători, după un model asemănător celui utilizat în campania lui Donald Trump din 2016.

Ghiulbenghian susține apoi că algoritmi și infrastructura Meta ar fi fost utilizați pentru segmentarea și distribuirea mesajelor prin Facebook, Messenger și WhatsApp.

„Nu l-au ajutat”, spune el despre presupusul rol al unor structuri americane. Întrebat atunci „dar ce au făcut?”, răspunde: „L-au creat”.

Susține că Georgescu ar fi fost inițial apropiat de tabăra democrată americană

Ghiulbenghian construiește în continuare ipoteza potrivit căreia Călin Georgescu ar fi fost inițial favorizat de cercuri apropiate administrației democrate din SUA, după care și-ar fi schimbat orientarea către Donald Trump în 2024.

În această interpretare, schimbarea ar explica de ce administrația Trump nu l-ar fi susținut ulterior pe fostul candidat român.

Ghiulbenghian invocă inclusiv declarația făcută de Georgescu după tentativa de asasinare a lui Donald Trump, când acesta a sugerat că incidentul ar fi putut fi o operațiune de PR.

El afirmă că, din perspectiva serviciilor americane, Georgescu ar fi ajuns să fie privit ca o persoană care și-a schimbat tabăra și care nu putea fi considerată de încredere. Din nou, Ghiulbenghian nu prezintă documente oficiale americane care să confirme această interpretare.

AUR, acuzat că mobilizează susținători pentru Georgescu

Un alt punct important al declarațiilor sale privește relația dintre Călin Georgescu și AUR.

Deși se prezintă el însuși drept membru al partidului și spune că încearcă să contribuie la pregătirea oamenilor AUR pentru o eventuală guvernare, Ghiulbenghian afirmă că partidul este implicat direct în mobilizarea oamenilor care participă la manifestațiile de susținere a lui Georgescu.

El susține că membrii ar primi mesaje cu indicații privind locurile de adunare și deplasarea la acțiunile publice, precizând însă că nu are dovezi că participanții ar fi plătiți. În opinia sa, sunt voluntari AUR, dintre care mulți sunt și simpatizanți Georgescu.

Ghiulbenghian merge până la a afirma că sprijinul menținut pentru Georgescu ar constitui unul dintre motivele pentru care George Simion și AUR nu ar fi reușit să obțină relația pe care și-o doreau cu actuala administrație americană. El spune că AUR ar fi trebuit „să se dezică de Călin Georgescu”.

Cine este Florin Ghiulbenghian

Florin Ghiulbenghian nu este un personaj nou în spațiul public. În 2016, RISE Project îl descria drept „om de afaceri și mason asumat”. La acel moment, el intervenea în numele proprietarilor grupului A&D Pharma în investigația Panama Papers.

În aceeași perioadă, HotNews îl prezenta drept omul de afaceri care deținea rețeaua de case de schimb valutar Edmond și drept președinte al Fundației Europene pentru Bună Guvernare și Prevenirea Corupției – EurHONEST. Ghiulbenghian devenise cunoscut și pentru numeroasele denunțuri depuse la DNA împotriva unor politicieni și foști demnitari.

În interviul actual, Ghiulbenghian se prezintă ca fost „maestru mason” și „maestru venerabil” și afirmă că a fondat două loji, Forum și Sfinx. El susține că Loja Sfinx ajunsese la 268 de membri înainte ca el să părăsească definitiv masoneria în 2010.

Liste publicate în presa românească încă din urmă cu peste un deceniu îl menționau pe Florin Ghiulbenghian ca membru al Lojei Sfinx.