Asociatie procurori, revoltata de amendamentul UDMR-Savonea: „14 oameni decid soarta dosarelor anchetate de sute de procurori”

news

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor (AMASP) se alatura protestelor celorlalte asociatii ale magistratilor in legatura cu amendamentul impus de UDMR pentru desfiintarea Sectiei Speciale. „Cu exceptia unui numar redus de persoane foarte vocale, niciun magistrat nu si-a exprimat dorinta de a dobandi ‘garantii suplimentare’, ‘imunitati de facto’, ‘avize’ sau un tratament diferit fata de alti cetateni”, anunta AMASP. Printre membrii fondatori ai AMASP se afla si procurorul DNA Alexandra Lancranjan.

„Falsa garantie suplimentara promovata in acest amendament are ca singur rezultat ca 14 oameni sa decida soarta dosarelor anchetate de sute de procurori inainte ca acestea sa ajunga la sutele de judecatori de camera preliminara care au atributia de a verifica temeinicia si legalitatea trimiterilor in judecata”, subliniaza AMASP.

„Sustinem obiectivul declarat al proiectului de lege, si anume desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, obiectiv pe care speram ca puterea legislativa sa il indeplineasca in cel mai scurt timp. Cu toate acestea, modificarile operate in comisia juridica a Camerei deputatilor pot sabota lupta anticoruptie in egala masura ca existenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie”, mai arata AMASP.

Comunicatul integral al AMASP:

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor solicita parlamentarilor de buna credinta din parlamentul Romaniei sa nu voteze proiectul de lege PL-x nr. 108/2021 in forma in care acesta a iesit din sedinta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor.

Raportul comisiei care urmeaza a fi supus votului plenului parlamentului contine doua amendamente prin care orice ancheta penala poate fi blocata discretionar de catre CSM si care, in mod cu totul gresit, induc societatii parerea ca magistratii doresc sa aiba imunitate pentru infractiuni contra infaptuirii justitiei, de coruptie, de serviciu si cele asimilate infractiunilor de coruptie prin crearea unei institutii noi, aceea a avizului sectiilor CSM cu privire la trimiterea in judecata a procurorilor si judecatorilor pentru savarsirea infractiunilor considerate grave.

Precizam in acest context ca judecatorii si procurorii in nenumarate randuri s-au exprimat in sensul desfiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si revenirea la partajarea competentei in functie de competenta materiala, personala si teritoriala astfel cum este stabilita in Codul de procedura penala si in actele normative privind functionarea structurilor specializate, DNA si DIICOT.

Cu exceptia unui numar redus de persoane foarte vocale, niciun magistrat nu si-a exprimat dorinta de a dobandi ”garantii suplimentare”, ”imunitati de facto”, ”avize” sau un tratament diferit fata de alti cetateni, magistratii intelegand principiul inscris in art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei: „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege”.

Prin amendamentele admise astazi membrii Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor au stopat in mare masura incercarea de revenire la normalitate prin desfiintarea SIIJ si au ignorat cu desavarsire normele constitutionale si dispozitiile codului de procedura penala, asa-zisa dezbatere cu sistemul judiciar fiind o simpla formalitate menita sa gireze o decizie deja luata.

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt limitativ prevazute in Constitutie si in legea nr. 317/2004, scopul acestui organism administrativ nefiind vreodata verificarea corectitudinii rechizitoriilor emise de procurori si validarea sau invalidarea unei decizii de trimitere in judecata. O astfel de atributie este contrara, pe de-o parte, dispozitiilor art 132 alin. (1) din Constitutie care stabileste modalitate de functionare a Ministerului Public si pe de alta parte principiului separarii carierelor si dispozitiilor codului de procedura penala care prevad o separarea a functiilor judiciare si, in mod limitativ, competentele fiecarei functii judiciare.

Ceea ce se obtine prin acest amendament este ca un organism administrativ, care nu face parte din structura instantelor de judecata sau din structura Ministerului Public, sa devina o combinatie intre procurorul ierarhic superior si judecatorul de camera preliminara, ingloband atributiile acestora.

Falsa garantie suplimentara promovata in acest amendament are ca singur rezultat ca 14 oameni sa decida soarta dosarelor anchetate de sute de procurori inainte ca acestea sa ajunga la sutele de judecatori de camera preliminara care au atributia de a verifica temeinicia si legalitatea trimiterilor in judecata.

Cat despre teza ”protejarii” magistratului anchetat de un eventual abuz, observam ca aceasta exista doar daca este vorba de fapte de coruptie si doar daca este trimis in judecata.

Pe de-o parte, in viziunea creatorilor amendamentelor, abuzurile pot aparea doar in cazul in care magistratul este anchetat pentru infractiuni contra infaptuirii justitiei, de coruptie, de serviciu si cele asimilate infractiunilor de coruptie, celelalte infractiuni nefiind pretabile la abuzuri sau neinteresand persoanele care au scris amendamentele. Pe de alta parte magistratul poate fi abuzat doar prin emiterea rechizitoriului, intelegand de aici ca orice presupus ”act abuziv” sau ”presiune” din faza de urmarire penala dispar daca solutia este una de clasare.

Dincolo de aspectele principiale, observam ca amendamentele sunt lipsite de orice rationament logic sau juridic, sub dictonul ”garantiilor extinse”, care nu sunt necesare si pe care majoritatea procurorilor si judecatorilor nu le-au solicitat, fiind creat un mecanism arbitrar si care incurajeaza analizarea dosarelor penale in baza unor criterii care nu sunt prevazute in codul de procedura penala si la acest moment sunt necunoscute chiar si legiuitorului.

Unul dintre amendamente prevede ca ”analizand cererea de incuviintare a trimiterii in judecata, sectia nu se poate pronunta cu privire la temeinicia acuzatiei si nici cu privire la oportunitatea trimiterii in judecata, la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii celorlalte acte de urmarire penala”, practic nu poate lua in considerare aspectele prevazute de normele de procedura penala atunci cand este verificata trimiterea in judecata. In acest caz, inainte de exprimare votului, va solicitam sa cugetati care sunt criteriile pe baza carora s-ar putea da un astfel de aviz daca ele nu se raporteaza la fapta care face obiectul anchetei, la temeinicia acuzatiei, la probe sau la modul in care au fost efectuate actele de urmarire penala.

Sustinem obiectivul declarat al proiectului de lege, si anume desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, obiectiv pe care speram ca puterea legislativa sa il indeplineasca in cel mai scurt timp. Cu toate acestea, modificarile operate in comisia juridica a Camerei deputatilor pot sabota lupta anticoruptie in egala masura ca existenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: