PNRR se închide la 31 august 2026, iar după mai multe revizuiri, întârzieri și renunțări la proiecte, valoarea planului a ajuns la puțin peste 20,1 miliarde de euro, față de aproximativ 29,18 miliarde de euro în forma inițială.
Planul aprobat în 2021 prevedea granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde de euro și împrumuturi de circa 14,94 miliarde de euro. Ulterior, structura și valoarea PNRR au fost modificate, inclusiv prin introducerea componentei REPowerEU și prin reducerea semnificativă a împrumuturilor.
Diferența dintre valoarea inițială și cea rezultată în urma ultimei revizuiri este de aproximativ nouă miliarde de euro. Cea mai mare parte a reducerii provine din împrumuturile la care România a renunțat, în condițiile în care o parte dintre proiectele finanțate prin această componentă nu mai puteau fi finalizate în termenul stabilit.
Până în prezent, România a încasat efectiv aproximativ 12,97 miliarde de euro prin PNRR, sumă care include prefinanțările și plățile aferente cererilor aprobate.
La sfârșitul lunii iunie, România a primit peste 2,25 miliarde de euro în urma aprobării celei de-a patra cereri de plată. Aceasta a reprezentat prima cerere aprobată fără suspendări sau corecții financiare.
Pentru ultima etapă de finanțare, România a depus la 14 august 2026 cererea de plată numărul 5, cu o valoare brută de aproximativ 2,84 miliarde de euro. Valoarea netă estimată este de aproximativ 2,08 miliarde de euro, din care circa 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 433 de milioane de euro sunt împrumuturi.
Cererea include 75 de jaloane și ținte, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții. Aprobarea și plata acestei cereri reprezintă una dintre ultimele etape prin care România poate atrage fonduri din mecanismul european.
Implementarea PNRR a fost afectată de întârzieri în realizarea mai multor jaloane și investiții. Datele prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la începutul lunii august indicau 202 jaloane și ținte îndeplinite, evaluate pozitiv și plătite.
Alte 80 de jaloane erau considerate îndeplinite sau foarte aproape de finalizare, în timp ce 99 prezentau întârzieri și diferite niveluri de risc. În același timp, autoritățile propuseseră eliminarea a nouă obiective din plan.
Problemele acumulate au fost asociate de-a lungul timpului cu mai multe guverne și cu reforme care au fost amânate, modificate sau implementate cu întârziere. Autoritățile române au negociat în mai multe rânduri modificarea PNRR pentru a evita pierderea unor fonduri și pentru a păstra în plan investițiile care aveau șanse reale să fie finalizate în termen.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în 2025 un PNRR cu numeroase proiecte întârziate și a încercat să limiteze pierderile prin redimensionarea componentei de împrumut și prioritizarea investițiilor considerate realizabile până la expirarea mecanismului.
În pofida acestor măsuri, diferența dintre valoarea inițială și cea finală a planului arată amploarea fondurilor la care România a renunțat sau pe care nu le mai poate utiliza în cadrul PNRR. Închiderea mecanismului la 31 august marchează finalul perioadei în care proiectele și reformele incluse în plan trebuie realizate pentru ca finanțarea europeană să poată fi accesată.