„Astmul de furtună”. Pericolul invizibil adus de furtuni care îi poate afecta chiar și pe cei fără diagnostic de astm

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Fenomenul cunoscut drept „astm de furtună” apare atunci când anumite furtuni se suprapun peste perioade cu mult polen în aer și favorizează răspândirea unor particule alergene suficient de mici pentru a pătrunde adânc în căile respiratorii.

Ce înseamnă, de fapt, astmul de furtună

Medicii și cercetătorii studiază acest fenomen de mai multe decenii. Episoadele sunt rare, dar pot provoca într-un interval scurt un număr mare de crize de astm. Cel mai cunoscut eveniment s-a produs la Melbourne, în Australia, în noiembrie 2016, când mii de oameni au dezvoltat dificultăți de respirație într-un timp foarte scurt. Experiența australiană a dus ulterior la dezvoltarea unor sisteme speciale de prognoză care combină informațiile despre polen cu datele meteorologice.

Termenul descrie apariția unui val de crize acute de astm în timpul sau imediat după o furtună, de regulă într-un sezon cu concentrații ridicate de polen. Nu orice ploaie și nu orice furtună produc un asemenea episod. Sunt necesare mai multe condiții care să se suprapună, printre care prezența alergenilor în atmosferă, anumite tipuri de curenți de aer și o populație suficient de mare de persoane sensibilizate.

Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru și-au dus luni dimineață fiica la școală. Mesajul președintelui pentru elevi, profesori și părinți, la deschiderea noului an școlar

Exclusiv: Marius Lulea dezminte că ar pregăti o ruptură în AUR sau negocieri pentru funcții într-un viitor guvern cu PSD: „Nu se pune problema unei scindări”

În mod obișnuit, granulele de polen sunt relativ mari și tind să rămână mai ales în căile respiratorii superioare, unde provoacă simptome precum strănut, nas înfundat sau mâncărimi oculare. În timpul unor furtuni, umiditatea și variațiile bruște ale condițiilor atmosferice pot contribui la fragmentarea polenului. Fragmentele rezultate sunt mult mai mici și pot ajunge mai profund în bronhii.

Curenții descendenți ai furtunii pot transporta și concentra aceste particule aproape de nivelul solului. O persoană sensibilizată la polen poate ajunge astfel să inhaleze, într-un timp scurt, o cantitate mare de material alergenic. La cei predispuși, răspunsul imun poate declanșa inflamația și îngustarea bronhiilor, cu apariția unei crize de astm.

Cine poate avea un risc mai mare

Riscul nu se limitează la persoanele care știu deja că au astm. Cercetările arată că pot fi afectate și persoane cu rinită alergică sezonieră, în special cele sensibilizate la polenul de iarbă, chiar dacă nu au primit anterior un diagnostic de astm. Uneori, primul episod evident de bronhospasm poate apărea tocmai într-un astfel de context.

Persoanele cu astm deja diagnosticat au nevoie de o atenție suplimentară, mai ales dacă boala nu este bine controlată. Antecedentele de crize severe, lipsa unui plan de tratament stabilit împreună cu medicul și expunerea în aer liber în apropierea furtunii pot crește vulnerabilitatea.

Semnele pot apărea rapid. Tusea repetată, respirația șuierătoare, senzația de apăsare în piept și lipsa de aer sunt manifestări tipice. O dificultate severă de respirație, imposibilitatea de a vorbi normal din cauza lipsei de aer, agravarea rapidă a simptomelor sau modificarea culorii buzelor reprezintă motive pentru solicitarea imediată a ajutorului medical de urgență.

De ce schimbările climatice intră în această ecuație

Legătura dintre schimbările climatice și astmul de furtună trebuie explicată fără exagerări. O furtună anume nu poate fi atribuită automat schimbărilor climatice, iar specialiștii nu susțin că fiecare episod de vreme severă va produce o epidemie de astm. Există însă factori de mediu care pot mări fereastra în care asemenea evenimente devin posibile.

Organizația Mondială a Sănătății arată că temperaturile mai ridicate și concentrațiile crescute de dioxid de carbon pot favoriza sezoane de polen mai timpurii și mai lungi, precum și o producție mai mare de polen. Poluarea atmosferică poate agrava suplimentar efectele alergenilor asupra aparatului respirator.

O analiză medicală publicată în 2025 arată că schimbările climatice reprezintă probabil un factor care contribuie la riscul viitor, prin prelungirea sezoanelor alergene, posibila creștere a alergenicității polenului și modificarea probabilității unor fenomene meteorologice extreme. Cercetătorii subliniază totuși că astmul de furtună rămâne rezultatul unei interacțiuni complexe între vreme, polen, biologia alergenilor și susceptibilitatea individuală.

De ce unele furtuni declanșează probleme, iar altele nu

Una dintre dificultățile cu care se confruntă medicii și meteorologii este imposibilitatea de a prezice perfect fenomenul. Chiar și în regiunile în care există monitorizare avansată, prognoza se bazează pe probabilități, nu pe certitudini.

Pentru apariția unui episod epidemic trebuie să coincidă mai multe elemente. Este nevoie de suficient polen în atmosferă, de condiții meteorologice capabile să transporte și să fragmenteze materialul alergenic și de expunerea persoanelor sensibile. Direcția vântului, intensitatea rafalelor, umiditatea, tipul furtunii și vegetația locală pot influența rezultatul.

Această combinație explică de ce ploaia obișnuită poate chiar să reducă temporar cantitatea de polen din aer, în timp ce anumite furtuni pot produce exact efectul opus în primele lor faze. Rafalele care preced precipitațiile pot aduce particulele alergene aproape de sol și le pot distribui rapid pe suprafețe întinse.

Ce recomandă specialiștii persoanelor cu astm sau alergii la polen

Prevenția începe înainte de apariția norilor de furtună. Persoanele cu astm ar trebui să își urmeze tratamentul prescris și să discute cu medicul dacă simptomele nu sunt bine controlate. Cei care au rinită alergică sezonieră și au avut vreodată tuse, respirație șuierătoare sau senzație de lipsă de aer merită să ceară o evaluare medicală, deoarece o parte dintre ei pot avea astm nediagnosticat.

În zilele cu niveluri ridicate de polen și risc de furtună, autoritățile sanitare din regiunile care monitorizează fenomenul recomandă persoanelor vulnerabile să evite expunerea la rafalele care preced furtuna, să intre într-o clădire, să închidă ușile și ferestrele și să evite sistemele care introduc direct aer din exterior. Persoanele cu astm trebuie să aibă la îndemână medicația de salvare prescrisă și să cunoască pașii din planul lor personal de acțiune.

Un inhalator de salvare nu înlocuiește însă evaluarea medicală atunci când simptomele sunt severe sau se agravează. Într-o urgență respiratorie, solicitarea rapidă a ajutorului poate face diferența.

Astmul de furtună rămâne un fenomen neobișnuit, dar cu potențial important pentru sănătatea publică. Pe măsură ce anotimpurile alergice se modifică și condițiile meteorologice devin mai variabile, monitorizarea polenului, prognoza vremii și controlul corect al astmului capătă o importanță tot mai mare. Mesajul medicilor nu este că oamenii trebuie să se teamă de fiecare furtună, ci că persoanele cu alergii respiratorii trebuie să cunoască riscul și să știe cum să reacționeze.