Atacurile armate de la scoli europene starnesc ingrijorari ca problema SUA se raspandeste

Un val de atacuri armate in scoli din Europa de Vest a crescut presiunea asupra autoritatilor pentru a aborda o problema considerata de mult timp ca fiind un fenomen predominant american, sporind impulsul pentru legi mai stricte privind armele de foc si securitatea si o mai mare supraveghere a retelelor sociale, potrivit Reuters.

Desi atacurile armate in masa raman mult mai frecvente in Statele Unite, patru dintre cele mai grave atacuri armate in scoli din Europa de Vest din acest secol au avut loc din 2023 incoace, iar doua – un masacru soldat cu 11 victime in Austria si un altul in Suedia – au avut loc in acest an.

Atacul din aceasta saptamana din orasul austriac Graz a starnit apeluri pentru legi mai stricte privind armele de foc din partea liderilor politici, reactie similara cu cea a guvernului suedez dupa cele 11 decese de la scoala Campus Risbergska din Orebro, in februarie.

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum spune că Trump a fost de acord să nu intervină militar în țara vecină împotriva cartelurilor de droguri

Personalul diplomatic francez neesențial a părăsit Iranul

„Atacurile armate in masa, din care fac parte si cele din scoli, au fost in mod covarsitor o problema a SUA in trecut, dar echilibrul incepe sa se schimbe. Numarul in Europa si in alte parti este in crestere”, a declarat Adam Lankford, criminolog la Universitatea din Alabama.

O parte din atacurile din Europa sunt atacuri la indigo adesea inspirate de masacrele celebre din SUA, cum ar fi cel de la Liceul Columbine din 1999, conform comentariilor facute de atacatori sau a istoricului lor de cautare pe internet, a spus Lankford. „Este ca un export din America.

Acesti atacatori vad alti oameni facand asta si are un efect de bulgare de zapada”, a adaugat el.

Conform cercetarilor realizate de Lankford si Jason Silva, atacurile comise de persoane dornice de notorietate au fost de doua ori mai numeroase in Statele Unite decat in restul lumii intre 2005 si 2010. Pana in 2017-2022, diferenta s-a estompat.

Datele arata, de asemenea, ca Europa este responsabila de o pondere mai mare a atacurilor armate in masa decat inainte.

Lankford afirma ca politicienii europeni ar trebui sa aiba mai multa libertate de actiune decat cei americani in privinta reglementarilor, dat fiind rolul central pe care il joaca armele de foc in cultura si identitatea americana.

Uniunea Europeana a lasat reglementarea armelor si a retelelor sociale in responsabilitatea statelor membre. Totusi, crimele recente au determinat mai multe tari sa aplice reguli mai dure.

In Suedia, guvernul a fost de acord sa inaspreasca procesul de verificare pentru persoanele care solicita permise de port-arme si sa restrictioneze accesul la anumite arme semiautomate in urma crimelor de la Orebro. Incidentele de violenta si comportamentul amenintator in scolile gimnaziale si licee au crescut cu peste 150% intre 2003 si 2023, potrivit unui raport al Autoritatii pentru Mediul de Munca din Suedia.

In Finlanda, unde un copil de 12 ani a impuscat mortal un coleg si a ranit grav alti doi in 2024, scolile practica baricadarea usilor si ascunderea elevilor. Guvernul a propus, de asemenea, pedepse mai stricte pentru portul de arme in public.

In urma unui atac mortal cu cutitul din decembrie la o scoala primara din Zagreb, guvernul croat a inasprit accesul in scoli si a impus obligativitatea prezentei unor agenti de securitate.

Germania a impus treptat controale mai stricte asupra detinerii de arme de la masacrele din scoli din 2002 si 2009, iar anul trecut a introdus o interdictie privind bricegele si cutitele purtate la evenimente publice in urma unei serii de atacuri cu cutitul.

Inasprirea regulilor privind detinerea de arme a fost singura modalitate prin care politicienii au putut demonstra ca iau problema in serios, a declarat Dirk Baier, criminolog la Universitatea de Stiinte Aplicate din Zurich. „Cu siguranta va exista rezistenta la acest lucru, din partea vanatorilor, a tragatorilor sportivi sau a altor grupuri de lobby. Cu toate acestea, cred ca argumentele pentru inasprirea legilor vor depasi argumentele impotriva”, a spus el.

Legile privind armele au fost, de asemenea, un subiect politic fierbinte in Republica Ceha de cand un student a impuscat mortal 14 persoane la Universitatea Carolina din Praga, in decembrie 2023. Tara a impus vanzatorilor de arme obligatia de a raporta achizitiile suspecte si le cere medicilor sa verifice daca persoanele diagnosticate cu probleme psihologice detin permise de port-arma.

Marea Britanie desfasoara o ancheta publica privind un atac din Southport, unde trei fete au fost injunghiate mortal anul trecut. Drama britanica „Adolescence”, o poveste despre un elev acuzat de crima, exploreaza ingrijorarile legate de cultura online toxica.

Intre timp, in Franta, presedintele Emmanuel Macron a facut presiuni luna aceasta pentru ca reglementarea UE sa interzica retelele de socializare pentru copiii sub 15 ani, in urma unui atac mortal intr-o scoala.

Ce l-a motivat pe atacatorul din Graz este inca in curs de investigare. Politia a declarat ca acesta era retras si pasionat de jocurile video cu impuscaturi.

Majoritatea acestor impuscaturi sunt comise de tineri, iar criminologul Lankford a declarat ca exista un fenomen global in care autorii cauta notorietate, fenomen care le scapa in viata reala, determinat partial de retelele de socializare. „Chiar daca atacatorii se asteapta sa moara, unii sunt incantati sa lase ceva in urma”, a spus el.

Austria are legi relativ liberale privind armele, iar presedintele Alexander Van der Bellen a declarat ca, dupa atac, legislatia merita o analiza mai atenta. Un sprijin larg in Austria pentru inasprirea legilor privind detinerea de arme parea probabil, desi o interdictie generala a armelor private pare putin probabila, a declarat politologul Peter Filzmaier.