Atacurile din ultimele 40 de zile ale Kievului au lăsat urme adânci în industria petrolieră rusă: 43% din capacitatea de rafinare a fost scoasă din uz

Adaugă ca sursă preferată pe Google

O analiză publicată de Kyiv Post la încheierea perioadei de 40 de zile apreciază că rezultatul cel mai important al campaniei nu este unul diplomatic, întrucât Moscova nu și-a modificat fundamental poziția privind războiul, ci capacitatea Ucrainei de a exercita presiune asupra sectorului energetic rus, esențial atât pentru economia țării, cât și pentru finanțarea efortului militar.

Volodimir Zelenski a anunțat la 25 iunie că a aprobat o operațiune de 40 de zile a Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU, destinată să exercite presiuni asupra Rusiei în vederea încheierii războiului. Anunțul a fost făcut după discuții cu conducerea serviciului de securitate și a vizat inclusiv continuarea loviturilor la distanță mare și medie. Informația a fost relatată și de Reuters.

Péter Magyar, după ce Orbán i-a amenințat pe angajații unei noi instituții anticorupție înființate în Ungaria: „Transmit mafiei că nu vom da înapoi!”

În România, prețul benzinei ar putea trece de 10 lei, iar cel al motorinei de 11 lei, după ce cotația petrolului Brent a depășit 107 dolari barilul

Termenul de 40 de zile a expirat la 4 august fără un armistițiu și fără un acord politic între cele două părți. Kremlinul nu a dat semnale că ar fi renunțat la obiectivele sale declarate, iar atacurile ruse asupra teritoriului ucrainean au continuat pe parcursul campaniei.

În schimb, Kievul și-a concentrat o parte importantă a capacității de atac la distanță asupra rafinăriilor, depozitelor, terminalelor și infrastructurii logistice care deservește industria petrolieră rusă.

Kievul susține că a scos din funcțiune aproape 43% din capacitatea nominală de rafinare

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a afirmat, la începutul lunii iulie, că loviturile ucrainene au afectat 42,74% din capacitatea nominală de proiectare a sectorului rus de rafinare. Potrivit bilanțului ucrainean, opt rafinării fuseseră lovite într-o singură lună, iar peste 60 de rezervoare de stocare fuseseră distruse sau grav avariate. Dintre acestea, 58% conțineau produse petroliere și 42% țiței. Pierderile cumulate ale sectorului începând din august 2025 au fost estimate de partea ucraineană la aproximativ 13,5 miliarde de dolari, conform datelor preluate de United24 Media.

Aceste cifre reprezintă evaluări ale armatei ucrainene și nu au fost confirmate independent în aceeași proporție. Ele nu trebuie, de asemenea, confundate cu reducerea efectivă a producției, deoarece o rafinărie poate funcționa parțial chiar dacă o parte a capacității sale nominale este indisponibilă.

Cu toate acestea, efectele asupra producției sunt confirmate de alte surse. Reuters calcula la 10 iulie, pe baza informațiilor din industrie, că producția internă de benzină coborâse la circa 65% din capacitate.

Rafinării importante, oprite după atacuri

Reuters a documentat în ultimele săptămâni oprirea totală sau parțială a mai multor instalații rusești. Complexul petrochimic Salavat, din Bașkortostan, și-a întrerupt activitatea după un atac ucrainean din 14 iulie. Rafinăria de la Perm, deținută de Lukoil, a fost lovită la sfârșitul lunii iulie, iar una dintre unitățile sale de distilare a țițeiului a fost scoasă din funcțiune. La Riazan, procesarea țițeiului a fost suspendată după un alt atac, potrivit Reuters.

Loviturile au ajuns și mult dincolo de regiunile apropiate de Ucraina. Rafinăria de la Perm se află la aproximativ 1.500 de kilometri de Ucraina, iar instalația de la Omsk, cea mai mare rafinărie rusă, situată la circa 2.700 de kilometri de teritoriul controlat de Kiev, și-a oprit procesarea după un atac din 6 iulie, conform informațiilor obținute de Reuters.

Rafinăria din Moscova, situată în districtul Kapotnia, a fost lovită de două ori în iunie. Două surse din industrie au declarat pentru Reuters că reparațiile ar necesita cel puțin șase luni, ceea ce face improbabilă reluarea producției în cursul anului 2026.

Penuria de carburanți a ajuns o problemă recunoscută de Kremlin

Consecințele nu s-au limitat la instalațiile industriale. Reuters a relatat despre cozi la benzinării, lipsa anumitor sortimente de carburanți și introducerea unor restricții de vânzare în mai multe regiuni ale Federației Ruse.

Președintele Vladimir Putin a recunoscut public, la 28 iunie, existența problemelor de aprovizionare și a cozilor la benzinării. Potrivit Reuters, liderul rus a cerut măsuri pentru diminuarea efectelor atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere.

Moscova a recurs ulterior la restricționarea exporturilor și la majorarea importurilor de produse petroliere. Rusia a început să importe inclusiv benzină din India, Kazahstan și Maroc, în încercarea de a stabiliza piața internă.

Presiune și asupra bugetului rus

Problemele sectorului energetic se suprapun peste o deteriorare a poziției fiscale a Rusiei. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul bugetului federal a ajuns la aproximativ 6.000 de miliarde de ruble, reprezentând 2,6% din PIB, peste ținta de 1,6% stabilită pentru întregul an, potrivit datelor citate de Reuters.

O analiză publicată de Riddle Russia pe baza datelor Ministerului rus de Finanțe estimează că, în perioada aprilie-iunie, companiile petroliere au primit circa 1.030 de miliarde de ruble prin mecanismul de compensare a prețurilor și prin accize inverse. Autorii analizei avertizează însă că aceste plăți nu pot fi atribuite integral atacurilor ucrainene, deoarece valoarea lor depinde și de prețurile internaționale ale petrolului, cursul rublei și formula fiscală utilizată de autoritățile ruse.

Presiunile din piața carburanților au fost menționate chiar de Banca Rusiei. La 19 iunie, instituția a redus rata dobânzii-cheie cu numai 0,25 puncte procentuale, la 14,25%. Guvernatoarea Elvira Nabiullina a avertizat că scumpirea benzinei și diminuarea temporară a producției de carburanți constituie factori cu potențial inflaționist, potrivit Băncii Rusiei.

Crimeea, afectată de lipsa carburanților și de pene de curent

Presiunea asupra infrastructurii energetice este vizibilă în special în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014, anexare nerecunoscută de cea mai mare parte a comunității internaționale.

Autoritățile instalate de Moscova au declarat stare de urgență în peninsulă la 26 iunie, după suspendarea unor activități turistice și introducerea unor restricții asupra vânzărilor de carburanți, conform Reuters.

La 7 iulie, furnizorul local de energie Krimenergo indica 19 orașe și localități rămase fără electricitate, informație consemnată de Radio Free Europe/Radio Liberty.

În paralel, Forțele ucrainene pentru Sisteme fără Pilot desfășoară operațiunea navală „MoLoChKa”, începută la 6 iulie și îndreptată împotriva navelor despre care Kievul afirmă că fac parte din flota din umbră și din sistemul logistic rusesc din Marea Azov și Marea Neagră. Comandantul Robert „Madyar” Brovdi a raportat sute de nave lovite, dar amploarea avariilor revendicate de partea ucraineană nu a putut fi verificată independent.

Atacurile ruse asupra orașelor ucrainene au continuat

Campania de lovituri asupra infrastructurii ruse nu a determinat încetarea bombardamentelor asupra Ucrainei. La 26 iulie, o dronă rusească a lovit în timpul zilei un supermarket din Cernihiv, provocând moartea a două persoane, între care o fetiță de nouă ani, și rănirea altor 25, potrivit autorităților ucrainene citate de Al Jazeera.

La 1 august, un atac rusesc cu rachete și drone asupra Kievului a ucis nouă persoane și a rănit alte 33, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

În același timp, atacurile ucrainene au provocat victime și pe teritoriul rus. La 2 august, autoritățile regionale ruse au raportat cel puțin opt morți în urma unor atacuri cu drone, inclusiv un copil în regiunea Belgorod, informații relatate de Reuters.

Presiunea militară se suprapune peste noile sancțiuni pregătite la Washington

Dimensiunea economică a strategiei Kievului se intersectează cu inițiativele politice de la Washington. Senatul SUA a votat la 28 iulie, cu 86 de voturi pentru și 12 împotrivă, pentru avansarea proiectului „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”.

Potrivit Reuters, proiectul urmărește extinderea presiunii asupra veniturilor energetice ruse și ar permite impunerea unor tarife de până la 100% unor state care se numără printre principalii cumpărători de petrol și gaze rusești. Proiectul nu este încă lege și trebuie să parcurgă etape legislative suplimentare.

La câteva ore după vizita lui Zelenski la Washington, unde acesta s-a întâlnit cu președintele Donald Trump și cu senatori americani, Ucraina a anunțat lovirea rafinăriilor de la Perm și Riazan, a relatat Associated Press. Nu există însă dovezi publice că momentul atacurilor ar fi fost coordonat cu calendarul legislativ american.

Analiza Kyiv Post interpretează această suprapunere drept două forme complementare de presiune asupra Moscovei, una militară și alta economică. Aceasta rămâne însă o interpretare analitică, nu o strategie comună americano-ucraineană confirmată oficial.

Presiune reală asupra rafinării, dar efectul strategic rămâne incert

Există și o limită importantă a strategiei ucrainene. Reducerea capacității de rafinare nu înseamnă automat diminuarea în aceeași măsură a producției sau a exporturilor rusești de țiței. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat arată că, în iunie, volumul exporturilor rusești de țiței a crescut cu 14% față de luna precedentă, în timp ce veniturile din aceste exporturi au scăzut cu 8%, potrivit CREA.

Prin urmare, bilanțul celor 40 de zile este unul mixt. Operațiunea nu și-a atins până la 4 august obiectivul politic declarat, acela de a determina Rusia să pună capăt războiului. În schimb, opririle de rafinării, deficitul de carburanți, restricțiile la export și reacția Băncii Rusiei oferă indicii independente că loviturile asupra infrastructurii energetice au generat costuri economice concrete.