Atacarea de către Rusia a unei nave încărcate cu GPL aflate în apele ucrainene, pe Dunăre, chiar în apropierea unor localități românești, nu este întâmplătoare. Firește că rușii știau că explozia unei asemenea nave atât de aproape de România poate distruge satul Plauru. Nu este decât parte a războiului hibrid al Rusiei, cu scopul de a intimida Bucureștiul și a-l face să-și reducă sprijinul pentru Ucraina.
Nu suntem unici, de altfel. Majoritatea statelor europene relevante au fost țintele unor atacuri, sabotaje, hărțuieli. Dronele au tulburat activitatea aeroporturilor din Belgia, șine de cale ferată au fost aruncate în aer în Polonia, șefi de fabrici de armament au fost țintele unor tentative de asasinat în Germania și exemplele pot continua la nesfârșit.
Așa cum spuneam și când dronele rusești au intrat în România, aceste hărțuieli vor continua, cu scopul de a tensiona opinia publică din țară. De a reduce, implicit, sprijinul pentru Ucraina. Nu sunt singurele atacuri din apropierea României cu efect aici. Am mai avut unele atacuri cu drone care au adus bucăți din ele pe teritoriul românesc. Atacuri realizate în locuri în care are minime interese militare, pe care le-ar putea ignora fără probleme ca să nu strice relațiile cu România. Dar Rusiei nu îi pasă de asta, ea vrea să le tensioneze cât se poate de tare, negând în același timp orice gând negativ.
Rusia vrea să întrețină agitația peste tot pe unde este posibil. Cu cât mai mult cu atât mai bine. Nu doar prin acțiuni militare, ci și prin campanii de dezinformare de genul celei care l-au adus pe Călin Georgescu de la 3% la 23% și în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Așa cum a arătat un lung șir de investigații de presă, Rusia răscolește de foarte mulți ani opinia publică din România, împingând-o spre extremism, teamă, antagonism între diverse grupuri sociale. Totul cu ajutorul permisivității rețelelor de socializare, a unei armate de trolli și, atunci când este cazul, a unor sume consistente aruncate unde trebuie.
Presa și opinia publică din România au reacționat destul de calm la provocările Rusiei, mai degrabă ignorându-le. Iar politicienii nu au aprins și mai tare focul ăsta. Partidele pro-occidentale știind că asta vrea Rusia, partide precum AUR, SOS sau POT știind că lupa se poate pune asupra lor dacă ridică subiectul. Ele fiind de la pro-ruse pe față precum SOS la oportuniste călărind valul propagandei ruse precum AUR.
Nu va fi nici pe departe ultima provocare a Rusiei față de România.