Au fost pusi sub acuzare Petre Roman si Voican Voiculescu in Dosarul Mineriadei. Iliescu va fi audiat, vineri, la domiciliu

news

Parchetul General a anuntat oficial, joi, punerea sub acuzare a fostului premier Petre Roman si a fostului vicepremier Gelu-Voican Voiculescu pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii, in dosarul Mineriadei din iunie 1990. Ion Iliescu va fi audiet, vineri, la domiciliul sau.

De asemenea, au fost pusi sub acuzare fostul director al SRI Virgil Magureanu, Adrian Sarbu, Miron Cozma, gl.(r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne) si gl.(r) Peter Petre (fost comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele).

Acestia au fost chemati joi la Parchet, pentru a li se aduce la cunostinta acuzatiile.

Urmeaza ca fostul presedinte Ion Iliescu sa fie audiat de procurori vineri la domiciliu, deoarece nu se poate deplasa la sediul Parchetului, avand 94 de ani.

Procurorii militari sustin ca, in luna iunie 1990, persoane cu functie de decizie in statul roman la acel moment, printre care Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, ajutati de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – intre care Virgil Magureanu – directorul SRI, Adrian Sarbu – consilierul prim-ministrului, au lansat o politica de represiune impotriva populatiei civile din Capitala, in urma careia au fost ucise patru persoane, doua persoane au fost violate, s-a vatamat integritatea fizica si/sau psihica a peste 1.300 de persoane si au fost persecutate prin lipsirea nelegala de libertate peste 1.200 de persoane.

Incepand cu 22 aprilie 1990, in Piata Universitatii din Bucuresti a avut loc o manifestatie ce s-a desfasurat pe durata mai multor saptamani, pana la data de 13 iunie 1990. Manifestatia avea caracterul unei opozitii la puterea nou instaurata in Romania dupa Revolutia din 1989, manifestantii solicitand verbal, prin comunicate si alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia inlocuit in decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, infiintarea unei televiziuni libere si alte astfel de revendicari de sorginte democratica.

In acest context, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Magureanu si alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvarii Nationale au lansat un atac impotriva manifestantilor aflati fizic in Piata Universitatii, care reprezenta in fapt un pretext menit sa mascheze actiunea represiva impotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestatii, in special liderii de opinie, precum si impotriva oricarei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o forma de opozitie, in special studenti, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

„Pentru disimularea atacului, a fost construit un scenariu cu scopul ca adevaratilor atacatori sa li se piarda urma. O componenta importanta a acestui scenariu a constituit-o comunicarea publica, manipulativa, cu privire la pericolul pe care il reprezentau manifestantii pentru valorile democratice. Avand in vedere amploarea atacului, punerea in aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui numar foarte mare de persoane. In acest sens, persoane din conducerea statului – Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, precum si conducerea SRI, respectiv Virgil Magureanu, cu participarea lui Adrian Sarbu, consilier al primului-ministru, ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natura politica, administrativa, militara si civila, inlauntrul caruia a fost implicat un numar mare de persoane, cu o contributie de natura si continut diferite la fapte produse la o scara impresionanta. In tabloul infractional, persoanele care au efectuat in mod fizic actele de natura criminala au ocupat o pozitie inferioara in ierarhia grupului, insa conceperea si orchestrarea comiterii infractiunilor a revenit conducerii politice a statului roman de la acel moment, prin persoanele mentionate”, explica procurorii.

Din actele administrate de procurori a rezultat „coniventa” la nivelul planificarii si orchestrarii planului infractional, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu si Virgil Magureanu, alaturi de alte persoane cu putere de decizie, jucand rolurile cheie, insa modalitatea prin care au ales sa o puna in aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la intelegere.

Anchetatorii arata ca, incepand cu data de 13 iunie 1990, factorii de decizie de la acel moment au pus in practica o actiune represiva impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti. In acest atac au fost implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, SRI, precum si peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii.

Actiunea represiva a avut caracterul unui atac generalizat si sistematic, in cadrul caruia au fost comise urmatoarele fapte: moartea prin impuscare a patru persoane; violul a doua persoane; vatamarea integritatii fizice sau psihice a unui numar total de 1.315 persoane; persecutarea prin privarea nelegala de privarea de dreptul fundamental la libertate si siguranta si restrangerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui numar total de 1.214 persoane.

Astfel, in dimineata zilei de 13 iunie 1990, peste doua sute de persoane au fost ridicate si transportate la Unitatea Militara 0575 Magurele a Ministerului de Interne, unde au fost retinute pana in dupa amiaza aceleiasi zile, cand au fost lasate sa plece, dupa o cercetare sumara.

Concomitent, s-a patruns in forta, fara drept, in sediile Institutului de Arhitectura si al Universitatii din Bucuresti, fiind perchezitionate mai multe birouri, iar persoanele aflate in incinta au fost evacuate prin acte de violenta.

Conform hotararii luate de catre factorii politici, conducatori ai institutiilor de forta, precum si de catre persoane din conducerea Frontului Salvarii Nationale, in Piata Universitatii au fost adusi muncitori de la Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti, care s-au manifestat violent, agresand fizic persoanele aflate in zona Institutului de Arhitectura, dupa care au ocupat Piata Universitatii, impreuna cu fortele de ordine, pentru a impiedica revenirea manifestantilor.

Actiunile intreprinse de autoritatile statului au generat o riposta violenta din partea opozantilor, astfel ca au fost incendiate sediile Politiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Romane si Serviciului Roman de Informatii.

S-a facut uz de arma cu munitie de razboi de catre fortele de ordine, in aceste imprejurari fiind impuscate mortal patru persoane.

Represiunea autoritatilor a continuat, in zilele de 14 si 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfasurat impreuna cu minerii si muncitorii din mai multe judete ale tarii, care devenisera o adevarata forta de ordine, paralela cu cele recunoscute si organizate potrivit legii.

In acest context, minerii adusi in Bucuresti au devastat sediile partidelor politice nou-infiintate sau reinfiintate dupa Revolutia din decembrie 1989 si care se aflau in opozitie, locuintele principalilor lideri politici din opozitie si sedii ale publicatiilor de presa independente si ale unor institutii de invatamant. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucurestiului, sub pretextul ca acestia au legatura cu manifestatiile din Piata Universitatii.

Persoanele care au fost ridicate din Piata Universitatii, impreuna cu altele considerate ca avand legatura cu manifestatiile, au fost duse cu forta in Unitatea Militara 0575 Magurele si in incinta Scolii Militare Superioare de Ofiteri de la Baneasa, fiind private de libertate intr-un mod nelegal si in spatii total improprii pentru detinerea unor persoane. Privarea de libertate fara forme legale a acestora a durat pana cel mai tarziu pe data 21
iunie 1990.

Cazarea civililor adusi de pe strazile Bucurestiului s-a realizat in conditii total improprii, in garaje, atat barbati, cat si femei, minori si batrani. Aceste persoane s-au aflat in permanenta sub paza militara, nefiindu-le permis sa ia legatura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fara a primi asistenta medicala adecvata si fiind supuse la tratamente injositoare si degradante (inclusiv prin simularea unor executii colective sau prin gazarea colectiva prin eliberarea gazelor de esapament in spatiile de detinere).

Parchetul face precizarea ca starea de fapt retinuta si incadrarea juridica a faptelor au la baza exclusiv probatoriul administrat dupa data de 04.06.2021, data la care cauza a fost restituita la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de camera preliminara, in urma careia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 si s-a constatat nulitatea actelor de urmarire anterior efectuate.

Procurorii trebuie sa refaca ancheta in acest dosar, dupa ce probele stranse de anchetatori au fost anulate in instanta.

Initial, in iunie 2017, fostul presedinte Ion Iliescu si ceilalti inculpati au fost trimisi in judecata pentru infractiuni contra umanitatii, insa in decembrie 2020 Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: