AUR, comunicat copiat după propaganda Moscovei: ”Ucraina duce un război informaţional împotriva României, folosindu-se de agenţi de influenţă”/ Val de dezinformări ale suveraniștilor

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Formaţiunea afirmă, într-un comunicat transmis luni, că reacţia autorităţilor române după incidentul din 5 iunie, când o dronă marină a explodat în Portul Constanţa, a fost „slabă şi nedemnă”.

AUR solicită preşedintelui României şi CSAT să ceară Ucrainei să coopereze „pe deplin şi cu sinceritate” pentru lămurirea circumstanţelor incidentului şi să înceteze acţiunile militare desfăşurate în apropierea României.

China găzduiește, la Shenzen, prima competiție de lupte MMA între roboți umanoizi – VIDEO

Moscova în flăcări: Sute de drone ucrainene au luat cu asalt capitala Rusiei, distrugând un centru logistic și un mare depozit de produse petroliere – VIDEO

„Ocupat doar cu blamarea şi acuzarea opoziţiei democratice, statul român nu vede dezinformarea acolo unde există cu adevărat. AUR reprezintă opoziţia democratică, neavând acces la pârghiile puterii. Cu toate acestea, AUR consideră că are responsabilităţi politice privind apărarea ţării şi protejarea intereselor naţionale”, transmite formaţiunea.

AUR susţine că Ucraina foloseşte „agenţi de influenţă” în spaţiul public românesc

Potrivit AUR, la 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României ar fi pătruns patru drone navale ucrainene, fiecare având la bord sute de kilograme de combustibil, iar una dintre acestea ar fi intrat în Portul Constanţa, unde a fost detonată.

Formaţiunea susţine că incidentul ar fi putut provoca „un dezastru de mari proporţii”.

„Ca reacţie la aceste grave evenimente, reprezentanţii statului român şi, în primul rând, preşedintele României, Nicuşor Dan, au ales să justifice acţiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse şi să exonereze de răspundere acest stat. Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naţionale a determinat Ucraina ca, în loc să îşi asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanşând un război informaţional împotriva României, inclusiv în spaţiul public românesc, folosindu-se de agenţi de influenţă”, susţine AUR.

AUR afirmă că Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României, dar că, în loc să ofere explicaţii privind incidentul din Portul Constanţa, ar ataca statul român prin intermediul unor „agenţi de influenţă”.

Formaţiunea invocă mai multe teme despre care susţine că ar fi promovate în cadrul acestei campanii de dezinformare.

Acuzaţii privind petrolierele şi aşa-numita „flotă fantomă”

AUR susţine că una dintre temele promovate de „agenţii de influenţă ai Ucrainei” ar fi aceea că România ar încălca sancţiunile impuse Rusiei privind comerţul cu petrol, prin primirea în porturile româneşti a unor petroliere care ar transporta petrol rusesc din portul Novorossiisk către rafinării din România.

Potrivit formaţiunii, această naraţiune ar urmări să prezinte România drept responsabilă pentru incidentul de la Constanţa şi să justifice acţiunile Ucrainei.

„Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancţiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanţa şi s-ar fi expus singură acţiunilor Ucrainei, care îşi arogă, de la sine putere, acest drept”, afirmă AUR.

Formaţiunea mai susţine că reprezentanţii Ucrainei nu au comunicat oficial scopul prezenţei dronelor în apele româneşti, ci ar fi transmis, prin „agenţi de influenţă din România”, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea şi distrugerea unor nave care urmau să iasă din porturile româneşti şi pe care Ucraina le-ar considera parte a aşa-numitei „flote fantomă”.

„Agenţii de influenţă ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat şi ieşit în repetate rânduri din porturile româneşti, deşi s-ar fi aflat sub sancţiuni”, mai afirmă AUR.

AUR susţine că România respectă obligaţiile internaţionale privind aplicarea sancţiunilor impuse Rusiei şi că nu există nicio procedură sau acuzaţie oficială la adresa statului român.

Formaţiunea afirmă că tăcerea oficialilor de la Bucureşti în faţa campaniei de dezinformare ar sugera o vină pe care România nu o are.

„România îşi respectă riguros obligaţiile internaţionale privind aplicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Există de mulţi ani în funcţiune sistemul VTSM, Vessel Traffic Management System, prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura şi membrii echipajului. Mai concret, în port funcţionează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce priveşte personalul şi marfa transportată, prin trei canale: AIS, radio digital şi senzori specifici, inclusiv video”, susţine AUR.

Potrivit formaţiunii, instituţiile responsabile de aplicarea sancţiunilor îşi îndeplinesc misiunea, iar informaţiile lansate de „agenţii de influenţă ucraineni” ar putea aduce „grave prejudicii” României.

„Instituţiile responsabile de aplicarea sancţiunilor îşi îndeplinesc misiunea şi nu există nicio procedură sau acuzaţie oficială la adresa României. Dezinformarea lansată de agenţii de influenţă ucraineni este de natură să aducă grave prejudicii ţării noastre”, se arată în comunicat.

AUR mai afirmă că petrolul care ajunge la rafinăriile româneşti prin terminalul din portul Novorossiisk provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancţiunilor.

„Dezinformarea agenţilor de influenţă ai Ucrainei încearcă să mistifice o situaţie reală, şi anume faptul că rafinăriile româneşti se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk, însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancţiunilor. Conform surselor oficiale, respectiv ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenţii de dezinformare nu figura pe listele de sancţiuni ale UE şi SUA la datele la care au intrat în porturile româneşti”, susţine formaţiunea.

AUR acuză Ucraina de acţiuni ostile în apropierea României

AUR susţine că dreptul internaţional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru şi că eventualele suspiciuni privind încălcarea sancţiunilor trebuie verificate prin proceduri legale, nu prin atacuri.

„Dreptul internaţional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru. În cazul existenţei unor suspiciuni privind încălcarea sancţiunilor de către o navă, aceasta poate fi interceptată şi inspectată, iar marfa şi documentele pot fi verificate. Războiul cu Rusia nu poate fi folosit de Ucraina ca pretext pentru încălcarea regulilor dreptului internaţional, după cum nu poate fi folosit ca pretext nici pentru desfăşurarea de acţiuni militare în apele teritoriale româneşti sau în apropierea acestora, de natură să afecteze grav securitatea naţională a României”, transmite AUR.

Formaţiunea afirmă că eventuala „pândire” a unor nave în largul porturilor româneşti, în vederea atacării lor după ieşirea din port, ar semăna cu instituirea unei blocade şi ar reprezenta „un act deosebit de ostil” la adresa României.

„Pândirea navelor în largul porturilor româneşti, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade şi reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României”, susţine AUR.

AUR cere măsuri împotriva website-urilor şi paginilor care ar promova campania de dezinformare

AUR solicită instituţiilor de reglementare în domeniul audiovizualului şi al internetului să ia măsuri împotriva website-urilor, paginilor de Facebook şi altor mijloace despre care susţine că ar fi folosite pentru campania de dezinformare împotriva României.

Formaţiunea cere, de asemenea, organelor competente să verifice posibila existenţă a unor infracţiuni, între care răspândirea de informaţii false şi trădarea.

„După reacţia slabă şi nedemnă faţă de incidentul grav din 5 iunie, soldat cu o explozie în Portul Constanţa, pasivitatea inexplicabilă a instituţiilor statului român în faţa agresivei campanii de dezinformare desfăşurate de Ucraina împotriva României dă impresia paraliziei şi disoluţiei statului român, fapt care poate atrage escaladarea acţiunilor ce pun în pericol securitatea naţională a României. AUR solicită conducerii statului român, preşedintelui şi CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pe deplin şi cu sinceritate pentru lămurirea circumstanţelor incidentului din Portul Constanţa. De asemenea, solicită Ucrainei să înceteze acţiunile militare desfăşurate în apropierea României, precum şi campaniile de dezinformare împotriva ţării noastre şi orice alte acte ostile”, se arată în comunicat.

AUR acuză instituţiile de la Cotroceni că ar acţiona selectiv în privinţa identificării „naraţiunilor false”.

„De asemenea, cerem organelor competente să se sesizeze cu privire la posibila existenţă a unor infracţiuni, precum răspândirea de informaţii false şi trădarea. Instituţiile de la Cotroceni menite să identifice «naraţiunile false» par să acţioneze într-o singură direcţie: împotriva opoziţiei democratice din România, nu împotriva celor care, direct sau indirect, atentează la securitatea naţională a României”, transmite formaţiunea.

Val de dezinformări ale suveraniștilor

Explozia dronei ucrainene din Portul Constanţa a generat un val de dezinformări în spaţiul online românesc, unde influenceri, politicieni şi site-uri asociate curentului „suveranist” au promovat acuzaţii nefondate, teorii conspiraţioniste şi apeluri pentru ruperea relaţiilor cu Ucraina, arată o analiză G4Media.

Postările au circulat intens pe Facebook, TikTok, Telegram, X şi YouTube, acumulând, pe parcursul weekendului, milioane de vizualizări şi zeci de mii de reacţii şi comentarii.

BobbyD, printre primii influenceri care au lansat insinuări despre dronă

Afirmaţii şi insinuări despre provenienţa dronei au început să apară aproape imediat după primele informaţii apărute în spaţiul public, unele înainte ca autorităţile să comunice date clare.

Presa a relatat, pe surse, despre dronă înainte de ora 10.00. Dispozitivul s-a autodetonat la ora 10.28, iar după ora 11.00 au început să apară informaţii că ar fi vorba despre o dronă de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Ministerul Apărării a folosit această formulare într-o postare publicată pe Facebook la ora 11.24.

Cu un minut înainte, la ora 11.23, influencerul BobbyD, unul dintre creatorii de conţinut favoriţi ai zonei „suveraniste”, publicase deja un videoclip ironic în care întreba dacă drona este a „marţienilor” şi dacă „bagă cineva băţul prin gard”.

Clipul, publicat şi pe TikTok, a strâns mii de reacţii în prima jumătate de oră, iar până luni dimineaţă a depăşit 330.000 de vizualizări, 25.000 de reacţii şi 1.500 de comentarii cumulate pe TikTok şi Facebook.

Ulterior, BobbyD a publicat, de vineri până luni dimineaţă, alte 13 clipuri, aproape toate despre drona din Portul Constanţa. Acestea au cumulat peste 1,4 milioane de vizualizări. Într-un videoclip publicat sâmbătă, care a depăşit 11.000 de reacţii şi 2.000 de distribuiri, acesta a susţinut, ca „opinie personală”, că România ar fi fost atacată intenţionat de Ucraina şi că ar fi evitat prin noroc o tragedie şi „atragerea într-un război care nu este al ei”.

El a reluat şi teoria potrivit căreia Rusia nu ar fi responsabilă pentru drona care a lovit un bloc din Galaţi, temă devenită virală în zona „suveranistă” în ultimele zile.

Piperea, ActiveNews şi OrtodoxInfo au amplificat naraţiunile antiucrainene

După primele postări ale lui BobbyD, mesaje similare au fost distribuite de politicieni extremişti, publicaţii cunoscute pentru promovarea dezinformării şi creatori de conţinut cu zeci sau sute de mii de urmăritori.

Eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea a scris, la ora 12.39, pe Facebook: „E şi Arafat implicat… suntem SAFE”.

La ora 12.43, site-ul ActiveNews, descris ca un vârf de lance al propagandei pro-ruse în România, publica despre un „asalt de drone marine ucrainene”.

La ora 13.30, OrtodoxInfo, un alt vector „suveranist” de dezinformare, transmitea pe Telegram: „Drona este din Ucraina. Zelensky şi Nicuşor Dan VOR să bage România în război cu Rusia”.

Pe X, contul „Doar România”, cu peste 12.000 de urmăritori, susţinea că toate semnele indică Ucraina şi că incidentul „aminteşte perfect de episodul Galaţi”.

Cele mai virale postări au apărut însă vineri după-amiază, după ce autorităţile de la Kiev au confirmat oficial că drona aparţinea Ucrainei. Multe dintre aceste postări au readus în prim-plan teorii conspiraţioniste deja existente în spaţiul public.

Oana Eftimie a reluat teoria „înscenării ucrainene”

Oana Eftimie, un alt influencer asociat zonei „suveraniste”, a reluat teoria potrivit căreia incidentul ar fi fost o „înscenare ucraineană”.

Într-un text publicat vineri seară pe Facebook şi repostat ulterior în format video, Eftimie a întrebat ironic „cine putem să spunem că atacă România în acest moment, inteligenţilor” şi a dat vina pe Ucraina atât pentru incidentul din Constanţa, cât şi pentru cel de la Galaţi, fără a prezenta probe sau argumente concrete.

Versiunea video a postării a strâns aproape o jumătate de milion de vizualizări şi 23.000 de reacţii.

Eftimie a reluat şi acuzaţia că autorităţile de la Bucureşti şi Bruxelles ar încerca să muşamalizeze incidentele în care Ucraina ar fi vinovată.

Robert Turcescu şi Ion Cristoiu au acuzat autorităţile că ascund informaţii

Naraţiunea potrivit căreia autorităţile române ar refuza să ofere informaţii pentru a proteja Ucraina a fost preluată şi de alte personalităţi media.

Robert Turcescu, fost jurnalist şi fost om politic, a strâns peste 3.000 de reacţii şi 300 de comentarii pe Facebook cu întrebarea retorică: „Dacă scrie pe ea că e de la ucraineni, cum o dregeţi?”.

Ion Cristoiu a publicat pe YouTube mai multe materiale despre drona de la Constanţa, cu titluri precum „Au ştiut toţi că drona e trimisă de Zelenski” şi „Nicuşor minte şi ascunde povestea dronei”.

În total, postările lui Cristoiu despre incident au adunat peste 50.000 de vizualizări pe YouTube.

Aceste naraţiuni au fost favorizate de lipsa aproape totală de comunicare din partea instituţiilor statului în primele ore după incident.

Până spre finalul zilei, autorităţile nu au explicat public circumstanţele exacte în care drona a ajuns în port, aproape de dana ARSVOM şi în apropierea danei Oil Terminal, unde se afla o navă cu încărcătură de metanol, lichid toxic şi inflamabil.

Explicaţia oficială prezentată ulterior de preşedintele Nicuşor Dan a fost că forţele ucrainene au pierdut controlul asupra dronei „ca urmare a acţiunilor de război electronic” ale Rusiei. Şeful statului a afirmat duminică faptul că răspunsuri suplimentare ar urma să fie oferite într-un interval de „7-10 zile”.

Surse din Portul Constanţa au declarat pentru G4Media şi Info Sud-Est că drona, care ar fi fost deturnată de ruşi şi trimisă în port, a putut intra neobservată pentru că, de la izbucnirea războiului, nici Ministerul Apărării, nici Ministerul Transporturilor nu au achiziţionat radare performante pentru monitorizarea ambarcaţiunilor care trec de digul de intrare în port.

De asemenea, avertismentul transmis de partea ucraineană ar fi venit târziu deoarece forţele ucrainene au încercat până în ultimul moment să recapete controlul asupra dronei.

Politicieni extremişti au pus semnul egal între Rusia şi Ucraina

Incidentul a fost folosit de mai mulţi politicieni extremişti pentru a pune semnul egal între Rusia, stat agresor, şi Ucraina, ţară aflată sub atacul Moscovei de peste patru ani.

Gheorghe Piperea a revenit duminică, pe Facebook, cu un mesaj în care nu a formulat acuzaţii explicite privind un atac premeditat, dar a susţinut că Ucraina „pune România în pericol”, foloseşte ţara ca „spaţiu de experiment psi-ops”, pune români pe „liste negre” şi face „apologia naziştilor criminali de război”.

Aceste acuzaţii sunt promovate de ani de zile în spaţiul „suveranist”, iar Piperea a susţinut că Ucraina ar fi „epuizat răbdarea şi susţinerea pentru cauza ucraineană în România şi Polonia”.

Claudiu Târziu, liderul Acţiunea Conservatoare, formaţiune desprinsă din AUR, a acuzat duminică Ucraina că tratează România ca pe un „servitor” şi că ar fi detonat intenţionat drona „ca să nu poată fi cercetată”, deşi informaţiile publice disponibile indică faptul că aceasta s-a autodetonat.

Mihai Lasca, liderul Partidului Patrioţilor Români, desprins de asemenea din AUR, a mers şi mai departe, desemnând Ucraina drept „oficial duşmanul României” şi cerând oprirea oricărui sprijin acordat Kievului.

Postările au generat mii de reacţii, comentarii şi distribuiri pe Facebook în mai puţin de o zi.

Dezinformările au vizat ruperea sprijinului pentru Ucraina

În ansamblu, valul de postări a urmărit să prezinte Ucraina drept stat ostil României, să alimenteze neîncrederea faţă de autorităţile române şi să compromită sprijinul public pentru Kiev.

Printre temele repetate s-au numărat presupusul atac premeditat asupra României, teoria atragerii ţării într-un război cu Rusia, aşa-zisa muşamalizare a incidentului de către autorităţile române şi europene şi reluarea acuzaţiilor privind „naziştii” din Ucraina.