Formaţiunea susţine că operaţiunea militară a fost executată cu profesionalism, însă consideră că incidentul indică existenţa unor vulnerabilităţi în sistemul naţional de apărare împotriva dronelor.
„Doborârea dronei care a pătruns în spaţiul aerian naţional reprezintă o acţiune executată cu profesionalism de către piloţii şi personalul Forţelor Aeriene Române. Militarii şi-au îndeplinit misiunea, au angajat ţinta într-o zonă nelocuită şi au evitat producerea unor victime sau pagube la sol”, se arată într-un comunicat al AUR.
AUR afirmă că reuşita operaţiunii militare nu poate elimina întrebările privind capacitatea României de a neutraliza mai rapid asemenea ameninţări.
„Succesul tactic al militarilor nu poate însă ascunde vulnerabilitatea strategică provocată de întârzierea deciziilor politice de înzestrare. Dincolo de acest succes tactic, rămâne însă o întrebare gravă, la care conducerea politică a Ministerului Apărării şi Guvernul trebuie să răspundă: cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spaţiul aerian naţional?”, susţin reprezentanţii formaţiunii.
Potrivit datelor comunicate de Ministerul Apărării, drona a fost detectată la ora 9:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, după care a continuat pe traseul Sulina-Brăila-Feteşti-Buzău.
Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene au decolat la ora 9:48, iar două avioane F-16 ale Forţelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol la ora 10:56.
Ţinta a fost doborâtă la ora 11:02, de un F-16 românesc, în apropierea localităţii Padina din judeţul Buzău. Între momentul detectării şi neutralizare au trecut 83 de minute.
Formaţiunea precizează că nu contestă existenţa reacţiei militare, dar solicită explicaţii privind lipsa unor mijloace terestre capabile să intervină mai aproape de graniţă.
„Nu afirmăm că reacţia militară a lipsit. Aeronavele au fost ridicate, ţinta a fost urmărită, iar misiunea a fost finalizată. Întrebarea legitimă este însă alta: de ce România nu a dispus de capacitatea de a neutraliza această ameninţare mai aproape de frontieră, prin sisteme antidronă terestre, cu rază scurtă şi costuri proporţionale?”, se arată în comunicat.
AUR subliniază că pentru contracararea dronei au fost implicate patru aeronave de luptă şi a fost folosită o rachetă al cărei tip nu a fost anunţat.
„Pentru contracararea unei singure drone au fost angajate patru avioane de luptă, două Eurofighter şi două F-16, şi a fost utilizată o rachetă al cărei tip nu a fost încă făcut public”, afirmă partidul.
Potrivit AUR, România are nevoie de senzori capabili să detecteze ţinte care zboară la joasă înălţime, sisteme de război electronic şi bruiaj, interceptori antidronă, tunuri cu muniţie programabilă şi sisteme cu rachete cu rază scurtă.
Acestea ar trebui integrate într-un lanţ rapid „senzor-decizie-efector”, pentru reducerea timpului dintre detectarea unei ameninţări şi neutralizarea acesteia.
AUR cere Guvernului şi conducerii MApN să prezinte cronologia completă şi lanţul de comandă al operaţiunii, să explice de ce drona nu a putut fi neutralizată mai aproape de frontieră şi să comunice tipul ţintei şi al rachetei folosite.
Formaţiunea solicită, de asemenea, constituirea unui sistem stratificat de apărare antidronă de-a lungul frontierei de est şi în jurul infrastructurii critice.
„Militarii români şi-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice de ce, după mai mult de patru ani de război la frontieră, România este încă obligată să folosească avioane de vânătoare şi rachete costisitoare pentru a neutraliza drone pe care ar fi trebuit să le combată rapid, eficient şi mult mai aproape de graniţă”, subliniază AUR.