Operațiunea semnalată ar presupune folosirea unor drone rusești de tip Gerbera, transportate în containere și pregătite pentru lansare după ce navele comerciale ajung la câteva sute de kilometri de coastele europene.
„Dronele ar putea fi lansate de pe mare, ascunse într-un container al navei”, a declarat pentru publicația spaniolă o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania.
Informațiile au circulat în rândul guvernelor europene la scurt timp după vizita efectuată pe 25 august la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe.
Surse diplomatice dintr-un stat baltic au declarat pentru El Mundo că au știut dinainte despre deplasarea șefului CIA și că au primit ulterior informații despre discuțiile purtate de acesta cu reprezentanții serviciilor rusești de securitate.
Mai mulți analiști în domeniul apărării consultați de publicație au afirmat că un raport detaliat al CIA privind această amenințare circulă în rândul guvernelor europene. Documentul ar beneficia de o atenție deosebită în Franța.
El Mundo arată că Spania, Franța și Italia ar putea fi vizate deoarece toate cele trei state urmează să organizeze alegeri în 2027. O operațiune limitată, care să provoace teamă și perturbări economice, ar putea alimenta oboseala față de războiul din Ucraina și ar putea fi exploatată în campaniile electorale.
Planul semnalat presupune folosirea unor drone Gerbera, aparate rusești de dimensiuni reduse, asemănătoare dronelor Shahed utilizate pe scară largă împotriva Ucrainei.
O dronă Gerbera are o lungime de aproximativ doi metri, o anvergură a aripilor de circa 2,5 metri și o greutate de până la 18 kilograme. Aparatul poate atinge o viteză de aproximativ 160 de kilometri pe oră și ar avea o autonomie maximă de 600 de kilometri, în funcție de încărcătura transportată și de condițiile de zbor.
Dacă ar fi lansată la o distanță de 200-300 de kilometri de coastă, drona ar putea ajunge la țintă în aproximativ 75 de minute până la două ore.
Aparatul ar putea transporta o încărcătură explozivă de patru sau cinci kilograme. O asemenea cantitate nu ar fi suficientă pentru distrugerea unei instalații mari, dar ar putea provoca incendii, avaria echipamente expuse sau determina închiderea temporară a unui port ori aeroport.
Dronele ar putea fi folosite și pentru recunoaștere sau pentru testarea sistemelor de apărare antiaeriană, înaintea unei operațiuni mai ample.
Franța a organizat pe 16 septembrie o reuniune a Consiliului de Apărare, iar două zile mai târziu președintele Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii partidelor și pe potențialii candidați la alegerile prezidențiale din 2027.
Întâlnirea s-a desfășurat în camera de criză a Palatului Élysée și a avut ca obiectiv prezentarea evaluărilor confidențiale ale serviciilor franceze de informații privind amenințările actuale.
După discuții, Macron a anunțat că a cerut Guvernului să elaboreze un plan pentru protejarea infrastructurii critice în fața atacurilor cu drone și a operațiunilor cibernetice.
„În ultimele săptămâni, amenințarea la adresa europenilor și a Franței, în special amenințarea hibridă rusă, s-a intensificat”, a declarat președintele francez.
Macron a acuzat Rusia că încearcă să intimideze statele europene și să slăbească sprijinul acordat Ucrainei.
Analistul britanic Keir Giles consideră că distanța față de Rusia nu mai oferă o protecție suficientă, în condițiile în care dronele pot fi transportate și lansate din apropierea țintelor.
El a inclus Marea Britanie și Spania printre statele europene care nu dispun de sisteme integrate de apărare antiaeriană și antirachetă suficient de dezvoltate pentru a răspunde unei asemenea amenințări.
Câteva drone de mici dimensiuni ar putea închide temporar un aeroport, provoca un incendiu, survola o instalație militară sau demonstra capacitatea Rusiei de a lovi în interiorul Europei.
Există și precedente privind folosirea platformelor maritime. Rusia a prezentat în 2020 și în octombrie 2024 demonstrații privind lansarea dronelor de pe nave. În februarie, o unitate navală suedeză a detectat o dronă care ar fi decolat de pe nava rusă de informații Zhigulevsk, în strâmtoarea Öresund.
O dronă Gerbera-2 recuperată recent în apropierea coastei Poloniei transporta o încărcătură explozivă. Potrivit evaluărilor citate de El Mundo, aparatul ar fi venit însă din regiunea rusă Kaliningrad și nu ar fi fost lansat de pe mare.
Autoritățile poloneze ar fi primit informații asemănătoare. CIA ar fi avertizat Varșovia și asupra unui posibil atac rusesc care să afecteze sistemul bancar al țării.
Amenințarea ar putea viza infrastructura submarină de telecomunicații din Marea Baltică, de care depind transferurile de date și funcționarea sistemelor bancare internaționale.
Avertismentele apar după o nouă încălcare a spațiului aerian polonez. Un elicopter militar rusesc Mi-8, venit din Kaliningrad, a pătruns aproximativ 300 de metri în spațiul aerian al Poloniei și a rămas acolo timp de 42 de secunde.
„Natura incidentului indică faptul că Rusia testează din nou gradul de pregătire al apărării noastre aeriene”, a transmis Comandamentul Operațional al Armatei Poloneze.
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că următoarele șase luni ar putea fi decisive și că nu poate fi exclusă o provocare rusească împotriva unui stat NATO.
Tusk a afirmat că Moscova ar putea trimite drone sau rachete pe teritoriul unor țări care sprijină Ucraina, în cadrul unor operațiuni concepute pentru a testa reacția Alianței.
Șeful serviciului ceh de securitate a prezentat un avertisment asemănător. Potrivit acestuia, Rusia ar putea organiza „o incursiune limitată, provocări sub steag fals sau o campanie masivă de influențare” în „câteva luni, nu ani”.
Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a declarat că statele europene trebuie să se concentreze asupra prevenirii unor asemenea incidente.
„Rusia nu se va ascunde. Trebuie pur și simplu să prevenim consecințele”, a afirmat oficialul lituanian.
Statele occidentale acuză deja Rusia că desfășoară în Europa o campanie de sabotaj, atacuri cibernetice, incendieri, operațiuni de influență și acțiuni împotriva infrastructurii critice. Moscova susține că țările care oferă armament, informații și sprijin militar Ucrainei sunt implicate în conflict, dar a evitat până acum o acțiune directă care ar putea provoca un răspuns coordonat al NATO.