Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, avertizează că în jurul anului 2030 va apărea un „șoc major”, când generațiile numeroase născute după 1966 vor ajunge treptat la pensionare. Economistul precizează însă că nu vorbește despre un colaps al sistemului, ci despre o presiune financiară mult mai mare asupra Pilonului I.
Principala problemă este raportul dintre persoanele care plătesc contribuții și cele care primesc pensii. România a trecut de la situația din anii ’90, când existau mai mulți salariați pentru fiecare pensionar, la un raport apropiat în prezent de un contribuabil la un beneficiar, potrivit lui Ionuț Dumitru.
„Nu va intra în colaps, dar va avea dificultăți financiare din ce în ce mai mari. Dacă ne gândim la echitatea intergenerațională, bugetul de pensii, adică Pilonul I, ar trebui să se autofinanțeze”, a declarat Ionuț Dumitru, la Digi24.
Economistul explică faptul că, într-un sistem public bazat pe redistribuire, contribuțiile celor care muncesc în prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor beneficiari.
„În anii ’90 aveam doi-trei salariați la un pensionar, astăzi suntem cam unu la unu. Avem probabil cel mai nefavorabil raport între contribuabili și beneficiari în sistemul de pensii, iar acest raport va continua să se deterioreze”, a avertizat acesta.
Problema este deja vizibilă în finanțele publice. Dumitru susține că Pilonul I nu se autofinanțează în prezent, statul fiind nevoit să acopere diferența din alte resurse, într-un context în care România are deja un deficit bugetar ridicat.
Momentul dificil va veni odată cu pensionarea generațiilor numeroase asociate perioadei de după Decretul 770 din 1966.
„Vom avea un șoc major în jurul anului 2030, pentru că vom avea din ce în ce mai mulți beneficiari și din ce în ce mai puțini contributori. Sistemul de pensii, Pilonul I, va avea dificultăți financiare și mai mari”, a declarat Ionuț Dumitru.
Consiliul Fiscal avertizează, la rândul său, asupra acestei presiuni demografice. Potrivit instituției, primele cohorte numeroase născute în 1967 ajung la vârsta standard de pensionare începând din 2030 în cazul femeilor și din 2032 în cazul bărbaților, deși unele persoane se pot pensiona mai devreme dacă îndeplinesc condițiile legale.
Deficitul sistemului reprezintă deja o problemă. Conform datelor prezentate de Consiliul Fiscal, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, luând în calcul și pensiile de serviciu, a ajuns în 2025 la 52,4 miliarde de lei, cu 12,7 miliarde de lei peste nivelul din anul precedent.
Ionuț Dumitru consideră că, după doi ani de înghețare, pensiile și salariile din sectorul public ar trebui să fie indexate în 2027, însă creșterea trebuie stabilită cu mare atenție în funcție de posibilitățile bugetului.
„Cred că, după doi ani de înghețare a salariilor în sectorul public și a pensiilor, în 2027 va trebui făcută o indexare. Am avut o perioadă de inflație destul de ridicată și probabil că trebuie făcută o indexare, dar ea trebuie foarte, foarte bine cumpătată”, a declarat economistul.
El a dat drept exemplu anul 2024, când, potrivit calculelor prezentate de acesta, pensia medie a crescut cumulat cu aproximativ 40%. Dumitru susține că majorările au contribuit ulterior la deteriorarea situației financiare a sistemului și au fost susținute inclusiv prin împrumuturi.
În privința unei eventuale majorări generale a vârstei de pensionare, Ionuț Dumitru consideră că România nu ar trebui să înceapă de aici.
„Cu privire la creșterea vârstei de pensionare, cred că e prematur să discutăm în România despre creșterea vârstei standard de pensionare […] până nu rezolvăm problema pensiilor speciale”, a declarat acesta.
Argumentul său este că ar fi greu de justificat o nouă creștere pentru persoanele care lucrează până în jurul vârstei standard, atât timp cât există categorii care se pot retrage din activitate la 45 sau 50 de ani.