Avertismentul dur al Moody’s. România a evitat categoria „junk” tocmai datorită măsurile rapide ale Guvernului Bolojan de reducere a deficitului bugetar

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Agenţia a menţinut ratingul României la „Baa3”, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor. Nivelul imediat inferior, „Ba1”, face parte din categoria speculativă, denumită uzual „junk”.

Pentru revenirea perspectivei de la negativă la stabilă, Moody’s urmăreşte adoptarea până la sfârşitul anului a unui buget pentru 2027 care să continue reducerea deficitului, aprobarea unei legi a salarizării care să limiteze factura totală a statului cu salariile, creşterea veniturilor bugetare şi existenţa unui consens politic pentru continuarea acestor măsuri după 2026.

Explicațiile lui Mihai Daraban privind zborul privat la Mykonos cu politicieni și un judecător CCR: „Ne-am văzut cu potențiali investitori americani”

Harta ONU care a nemulțumit Ucraina. Cum este reprezentată Crimeea

Perspectiva negativă nu înseamnă că retrogradarea este automată, ci că riscurile sunt orientate mai degrabă către scăderea ratingului decât către îmbunătăţirea acestuia.

De ce nu a fost retrogradată România

Moody’s estimează că deficitul bugetar al României va scădea în 2026 la 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale faţă de anul precedent.

Agenţia arată că rezultatele obţinute în 2025 şi în prima jumătate a anului 2026 au depăşit estimările anterioare, datorită limitării cheltuielilor şi menţinerii veniturilor bugetare, în pofida condiţiilor economice dificile.

Reducerea deficitului a încetinit ritmul de creştere a datoriei publice şi a costurilor cu dobânzile. Statul continuă însă să cheltuiască mai mult decât încasează şi trebuie să contracteze noi împrumuturi pentru acoperirea diferenţei.

Ratingul este susţinut şi de potenţialul de creştere al economiei, de nivelul relativ ridicat al veniturilor comparativ cu alte state evaluate la „Baa3” şi de apartenenţa României la Uniunea Europeană.

Integrarea în structurile europene oferă acces la fonduri nerambursabile şi la împrumuturi în condiţii mai avantajoase, inclusiv prin PNRR şi programul SAFE, şi contribuie la credibilitatea politicilor economice.

Bugetul pentru 2027, primul test major

Unul dintre principalele semnale urmărite de Moody’s este adoptarea bugetului pentru 2027 înainte de sfârşitul anului 2026.

Agenţia consideră că un nou guvern trebuie instalat la începutul toamnei pentru a avea timpul necesar elaborării şi aprobării bugetului. Întârzierea formării Executivului ar putea afecta acest calendar şi ar accentua incertitudinea privind continuarea consolidării fiscale.

Bugetul pentru 2027 nu trebuie doar adoptat la timp, ci trebuie să prevadă o nouă reducere a deficitului şi să conţină măsuri credibile pentru atingerea obiectivului.

Moody’s nu stabileşte în raport o ţintă exactă pentru deficitul din 2027. Agenţia aşteaptă însă ca acesta să fie mai mic decât în 2026, iar veniturile şi economiile înscrise în buget să poată fi realizate efectiv.

Un buget construit pe venituri supraestimate sau pe economii care nu se materializează nu ar fi suficient. Moody’s va urmări şi execuţia bugetară, respectiv dacă statul încasează veniturile prognozate şi respectă limitele de cheltuieli.

Ce înseamnă controlarea structurală a cheltuielilor

Moody’s cere României să controleze structural creşterea cheltuielilor publice. Termenul „structural” se referă la măsuri permanente, care produc efecte în mai mulţi ani, nu la economii temporare.

Nu sunt suficiente amânarea unor plăţi, blocarea investiţiilor pentru câteva luni, îngheţarea temporară a angajărilor sau obţinerea unor venituri excepţionale care nu se vor repeta.

Statul trebuie să modifice regulile care determină creşterea automată a cheltuielilor recurente, precum cele cu salariile, sporurile, subvenţiile, funcţionarea instituţiilor şi alte obligaţii achitate în fiecare an.

Raportul nu indică instituţiile care trebuie reorganizate şi nici cheltuielile care trebuie eliminate. Moody’s urmăreşte rezultatul final: cheltuielile să nu mai crească mai repede decât veniturile statului.

Creşterea veniturilor nu înseamnă obligatoriu majorarea taxelor

Ajustarea fiscală trebuie să includă, potrivit Moody’s, şi o creştere sustenabilă a veniturilor bugetare.

Agenţia nu cere explicit majorarea TVA, a impozitului pe venit sau introducerea unei alte taxe. Raportul nu stabileşte metoda prin care Guvernul trebuie să obţină venituri suplimentare.

Acestea ar putea proveni din colectarea mai eficientă a taxelor existente, combaterea evaziunii, reducerea unor facilităţi fiscale, extinderea bazei de impozitare, creşterea economică sau modificarea unor impozite.

Alegerea măsurilor revine Guvernului şi Parlamentului. Moody’s va urmări dacă veniturile promise sunt efectiv încasate şi dacă acestea pot fi menţinute în anii următori.

Ce trebuie să prevadă legea salarizării

Un alt semnal concret indicat de Moody’s este adoptarea unei legi a salarizării care „să stabilizeze şi apoi să reducă factura salarială a Guvernului”.

Formularea nu înseamnă că agenţia solicită reducerea salariului nominal al fiecărui angajat din sectorul public. Moody’s se referă la cheltuiala totală a statului cu salariile.

Stabilizarea acesteia poate presupune limitarea creşterilor generale, controlarea angajărilor, reorganizarea unor instituţii, revizuirea sporurilor şi introducerea unei grile salariale unitare şi predictibile.

Raportul nu stabileşte ce salarii trebuie îngheţate, ce sporuri trebuie eliminate sau câte posturi trebuie desfiinţate. O lege care doar modifică grilele, dar majorează factura totală a statului, nu ar corespunde însă obiectivului indicat de Moody’s.

Consens politic pentru continuarea măsurilor după 2026

Agenţia consideră că principalele riscuri sunt în acest moment de natură politică. Fragmentarea Parlamentului şi dificultăţile privind formarea unui nou guvern pot reduce ritmul ajustării fiscale.

Moody’s nu cere o anumită coaliţie şi nu indică partidele care ar trebui să guverneze. Agenţia urmăreşte existenţa unei majorităţi capabile să adopte bugetele şi reformele necesare mai mulţi ani.

Reducerea deficitului nu trebuie să se oprească la sfârşitul anului 2026 şi nici să depindă de un singur guvern. Măsurile trebuie menţinute inclusiv după eventuale schimbări politice.

Anularea sau golirea de conţinut a unor reforme considerate favorabile finanţelor publice ar pune presiune suplimentară asupra ratingului.

Costurile cu dobânzile vor continua să crească

Moody’s estimează că România va avea nevoie să refinanţeze, în medie, datorii echivalente cu aproximativ 12% din PIB în fiecare an, în perioada 2026-2028.

Refinanţarea presupune contractarea unor împrumuturi noi pentru plata datoriilor ajunse la scadenţă. Dacă noile împrumuturi sunt contractate la dobânzi mai mari, factura totală creşte chiar şi în cazul în care statul nu îşi majorează necesarul de finanţare.

Agenţia estimează că dobânzile plătite de stat vor creşte de la 2% din PIB în 2023 şi 2,8% în 2025 la 3,3% din PIB în 2028.

Creşterea acestor cheltuieli înseamnă că o parte tot mai mare din buget va fi utilizată pentru plata dobânzilor, reducând resursele disponibile pentru investiţii şi servicii publice.

Datoria publică ar putea ajunge la 64,5% din PIB

Moody’s estimează că datoria publică va creşte de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% din PIB în 2028.

În scenariul de bază al agenţiei, reducerea treptată a deficitelor ar putea conduce la stabilizarea datoriei în jurul nivelului de 66% din PIB până la sfârşitul deceniului.

Agenţia nu anticipează, aşadar, o reducere a datoriei în următorii ani, ci doar o încetinire a creşterii acesteia. Estimarea depinde însă de continuarea ajustării fiscale şi de menţinerea accesului României la finanţare.

Deficitul de cont curent şi războiul din Ucraina, alte vulnerabilităţi

Profilul de credit al României este afectat şi de deficitul structural ridicat de cont curent. Acesta arată că România plăteşte în exterior pentru importuri şi alte operaţiuni mai mult decât încasează, iar diferenţa trebuie acoperită prin investiţii sau împrumuturi externe.

Dacă încrederea investitorilor scade, finanţarea deficitului extern poate deveni mai dificilă şi mai scumpă.

Moody’s menţionează şi expunerea ridicată la riscul geopolitic generat de apropierea de războiul din Ucraina. O intensificare semnificativă a acestui risc ar putea pune presiune suplimentară asupra ratingului.

Raportul indică, de asemenea, probleme legate de eficienţa politicii fiscale, controlul corupţiei, îmbătrânirea populaţiei, emigraţia netă şi accesul mai slab la serviciile de bază comparativ cu alte state din regiune.

Când ar putea reveni perspectiva la „stabilă”

Moody’s ar putea modifica perspectiva de la negativă la stabilă dacă România adoptă la timp un buget pentru 2027 care continuă reducerea deficitului, aprobă legea salarizării, limitează structural cheltuielile şi asigură venituri bugetare mai mari şi sustenabile.

Agenţia aşteaptă şi dovada unui sprijin politic suficient pentru menţinerea acestor măsuri după 2026, precum şi evitarea anulării reformelor adoptate în ultimii ani.

Revenirea perspectivei la stabilă nu ar însemna automat creşterea ratingului peste „Baa3”. Ar indica, într-o primă etapă, că riscul unei retrogradări s-a redus.

Ce ar putea provoca retrogradarea

Ratingul ar putea fi redus dacă instabilitatea politică împiedică adoptarea bugetului şi a reformelor, dacă reducerea deficitului se opreşte după 2026 sau dacă măsurile deja adoptate sunt anulate.

Creşterea continuă a datoriei şi a costurilor cu dobânzile, dificultăţile privind finanţarea deficitului de cont curent şi agravarea riscului geopolitic ar putea contribui, de asemenea, la o retrogradare.

Trecerea de la „Baa3” la „Ba1” ar introduce România în categoria „junk”. Unii investitori instituţionali ar putea fi obligaţi să îşi reducă expunerea la titlurile româneşti, iar statul s-ar putea împrumuta la costuri mai mari. Efectele s-ar putea transmite treptat către costurile de finanţare ale băncilor şi companiilor.