Acesta a avertizat că nivelurile extrem de reduse ale fluviului nu mai pot fi tratate doar ca o situaţie temporară, iar autorităţile trebuie să treacă de la intervenţiile de urgenţă la măsuri pe termen lung.
„Dacă lucrurile vor evolua spre diminuarea debitului şi mai mult, s-ar putea ca în unele locuri să ajungem la această prioritizare, deci de a păstra debitele pe cât posibil pentru alimentarea cu apă potabilă, iar celelalte să fie prioritizate în funcţie de necesităţi”, a declarat Dan Rădulescu, la Digi24.
Debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, era duminică de 1.550 de metri cubi pe secundă, faţă de media multianuală a lunii august de 3.900 de metri cubi pe secundă, potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
Prognoza pentru intervalul 2-9 august indică o scădere până la 1.400 de metri cubi pe secundă, valoare la care debitul ar urma să rămână relativ staţionar în ultimele zile ale intervalului.
Nivelul prognozat este egal cu minimul istoric înregistrat în anul 1985. În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi, în general, în uşoară scădere.
INHGA a precizat că estimările pentru secţiunea Cernavodă, după 4 august, au caracter orientativ, din cauza intervenţiilor desfăşurate în zona de confluenţă a Dunării cu braţul Bala. Lucrările ar putea reduce semnificativ scăderea nivelului apei în această secţiune.
Dan Rădulescu a apreciat că statele riverane trebuie să îşi coordoneze măsurile şi să stabilească un mecanism comun de intervenţie, în loc să acţioneze separat atunci când debitele ajung la niveluri critice.
„Comisia Dunării ar trebui să facă în aşa fel încât să obţină un acord între toate părţile, între toate ţările, încât să participe şi să acţioneze împreună în situaţii de felul acesta. Acum acţionăm de urgenţă şi Ungaria, şi noi, şi alţii. N-ar trebui să se mai întâmple asta, mai ales că este o realitate. Ne trebuie un nou mod de guvernanţă”, a afirmat specialistul.
Potrivit acestuia, autorităţile trebuie să adopte inclusiv soluţii naturale pentru păstrarea rezervelor de apă.
„Trebuie să trecem la măsuri naturale de stocare a apei, deci să refacem zonele umede pe care le-am desecat”, a mai spus Dan Rădulescu. ([Digi24][1])
Avertismentul hidrologului vine în timp ce autorităţile desfăşoară o operaţiune de urgenţă pentru devierea unei cantităţi mai mari de apă către Dunărea Veche şi Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.
Armata a încercat duminică să disloce stânca Pârjoaia. După o explozie de test, pentru care au fost folosite două kilograme de explozibil, scafandrii EOD au amplasat 30 de kilograme de explozibil la o adâncime de şase metri. Stânca, despre care s-a constatat că are aproximativ opt metri înălţime şi şase metri grosime, nu a fost însă dislocată.
Operaţiunea va fi reluată luni, militarii urmând să folosească o cantitate mai mare de explozibil. În paralel, autorităţile intenţionează să realizeze un prag submers pe braţul Bala, cu ajutorul unor barje încărcate cu piatră, pentru a dirija o parte mai mare din debit către Dunărea Veche şi Cernavodă.