Balazs Izsak, presedintele Consiliului National Secuiesc: Romania „duplicitara” nu are ce cauta in Schengen

news

Consiliul National Secuiesc (CNS) a cerut ministerele de externe ale statelor membre Schengen ca, inainte de a lua o decizie privind admiterea Romaniei in spatiul Schengen, sa ceara informatii de la liderii bisericilor maghiare si organizatiilor reprezentative ale maghiarilor din Romania cu privire la situatia drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor minoritatilor, in Romania, informeaza Hirado.hu.

Intr-o scrisoare deschisa publicata marti, CNS spune ca intelege foarte bine rezervele exprimate de unele state.

„Consideram ca toate statele membre ale spatiului Schengen trebuie sa cunoasca comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea Romaniei fata de dreptul international si cel comunitar in ultimii treizeci de ani”, se arata in documentul semnat de presedintele CNS, Balazs Izsak.

„Dupa schimbarea de sistem, Romania a semnat Conventia Europeana a Drepturilor Omului, deschizand astfel calea spre aderarea la Consiliul Europei. Ea s-a obligat unilateral sa respecte recomandarile Consiliului Europei, ceea ce a fost conditia aderarii. S-a angajat sa restituie bisericilor maghiare din Romania scolile si proprietatile bisericesti confiscate in mod arbitrar de regimul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, pe urma insa seful de stat al Romaniei de atunci, Ion Iliescu a declarat ca recomandarile Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru Romania, iar restituirea scolilor si a bunurilor bisericesti a fost blocata, mai mult, a inceput chiar si renationalizarea unor scoli restituite”, spune CNS.

„La 1 ianuarie 2007, Romania a aderat la Uniunea Europeana, indeplinind partial criteriile de aderare si promitand ca nu va scoate de pe ordinea de zi indeplinirea acestora. Printre asa-numitele criterii de la Copenhaga, respectul si protectia drepturilor minoritatilor se afla in fruntea listei. Romania nu respecta si nu garanteaza nici astazi drepturile minoritatilor care traiesc pe teritoriul sau. Guvernele Romaniei resping criteriile de la Copenhaga si in acest caz, sustinand ca ele au fost valabile doar in perioada aderarii la UE”, se arata in document.

„Subliniem inca o data ca avem interesul, in calitate de cetateni romani si ca maghiari din Romania, ca Romania sa adere la spatiul Schengen, insa consideram ca ne aflam in fata ultimei sanse pentru ca statele spatiului Schengen sa oblige statul roman la respectarea angajamentelor asumate anterior”, se adauga in document.

Printre promisiunile ale caror realizare ar trebui impusa, CNS a mentionat restituirea neconditionata si imediata a proprietatilor bisericilor maghiare, restaurarea invatamantului bisericesc maghiar, respectarea neconditionata si deplina a recomandarilor Consiliului Europei si respectarea deplina si cu buna credinta a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

Documentul se refera in mod special la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, al carei articol al 11-lea prevede: „in zonele, unde persoanele apartinand de o minoritate nationala formeaza o majoritate, aceste persoane au dreptul sa dispuna de o administratie locala sau autonoma, sau, respectiv, de o situatie de drept deosebita, corespunzatoare cu situatia lor istorica si teritoriala, in acord cu legile interne ale statului”.

Comentarii: