Banescu, noi aluzii la cuplul Firea-Pandele. Vorbeste despre „tafna”, „egolatrie”, „lacomie de vizibilitate”, „grotesc”, „ridicol”, „caricatural”

news

Purtatorul de cuvant al BOR, Vasile Banescu, a transmis miercuri un nou mesaj in contextul in care a fost puternic atacat de cuplul Pandele-Firea. Fara a nominaliza, Banescu a vorbit despre „tafna” si „valul tulbure al egolatriei, al lacomiei de vizibilitate, de intaietate, de autoritarism sterp”.

„Depasirea masurii in orice denunta cu precizie ‘inadecvarea la realitate’, o suicidara ratare inclusiv morala. Este cazul oricui se lasa luat de valul tulbure al egolatriei, al lacomiei de vizibilitate, de intaietate, de autoritarism sterp asupra celorlalti. E cazul trist al oricui se lasa sedus de strategia rudimentara a invectivei, a judecatii sumare si a lui hodoronc-tronc.

(…) A apela, de exemplu, obtuz si trivial la ofensarea cuiva pe care nu-l cunosti, a-ti cultiva malitios, neinspirat, imaginarul si asa sarac, a confunda cotidian duhovnicescul cu prea omenescul, altruismul pastoral cu autoritarismul local, a te livra celorlalti exclusiv in cheie autoritarista fara nicio acoperire in autentica autoritate, iata doar cateva dintre simptomele unui jenant autosabotaj”, a scris Banescu pe Facebook.

Mesajul integral:

Ce inseamna „a sta cam prost cu caracterul” ? Raspunsul teologului laic

Desi uitat, gandul ca „stilul e omul insusi” ramane mereu actual, puternic expresiv in legatura cu devoalarea omului launtric (singurul real) prin miscarile involuntare produse de sufletul lui, de constiinta, mintea, trairile, cuvintele si gesturile sale intime sau asumat publice. Toate se inlantuie in ceea ce se numeste „stil propriu”, echivalentul etic si estetic al unei amprente lasate de fiecare asupra realitatii in relatia cu ceilalti.

Asadar modul mai mult sau mai putin nuantat in care reactionam, relationam, comunicam sau infaptuim, ne construieste, ne dezvaluie, ne reprezinta. Pe noi, cei din noi insine.

Suntem, asadar, ceea ce exprimam in varii feluri ca persoane intoarse cu fata sau, din pacate, cu spatele spre ceilalti. In jurul nostru, ca un „corp energetic” iradiaza continuu caracterul, miezul si relieful nostru moral, imposibil de camuflat total.

Depasirea masurii in orice denunta cu precizie „inadecvarea la realitate”, o suicidara ratare inclusiv morala.

Este cazul oricui se lasa luat de valul tulbure al egolatriei, al lacomiei de vizibilitate, de intaietate, de autoritarism sterp asupra celorlalti. E cazul trist al oricui se lasa sedus de strategia rudimentara a invectivei, a judecatii sumare si a lui hodoronc-tronc.

Cand asta se infiripa si se consuma in cadrul prin excelenta delicat in care se opereaza cu „cele nevazute”, spirituale, lucrurile devin grotesti, ridicole, caricaturale. In esenta, antihristice.

Excesul, adversar inclusiv al virtutii care straluceste doar prin discretie si moderatie, nu se asorteaza nicicum cu straiele unei pozitii publice (arhipastoresti).

De aceea, ca exemplu, stahanovismul ortodoxist situat la antipodul „calmului valorilor” Ortodoxiei, al sobrietatii, al delicatetei, nobletei si dreptei masuri in toate, devine un toxic exces pentru corpus-ul eclezial atunci cand se respinge chiar si ideea de sfat (evanghelic) sau binevoitoare observatie, reactionandu-se cu tafna si trufie.

Intr-un asemenea context, „a sta cam prost cu caracterul”, cu gradul de rafinament launtric, indica mai degraba o surditate si orbire spirituale, decat acuitate morala sau orice alta virtute predicata, niciodata practicata.

Virtutea, cand exista, presupune un real, oricat de modest, grad de smerenie si inteligenta (duhovniceasca).

A apela, de exemplu, obtuz si trivial la ofensarea cuiva pe care nu-l cunosti, a-ti cultiva malitios, neinspirat, imaginarul si asa sarac, a confunda cotidian duhovnicescul cu prea omenescul, altruismul pastoral cu autoritarismul local, a te livra celorlalti exclusiv in cheie autoritarista fara nicio acoperire in autentica autoritate, iata doar cateva dintre simptomele unui jenant autosabotaj, caruia unii i-ar putea descrie principala cauza prin cuvintele: „a sta cam prost cu caracterul”.

„Doctorul sufletelor”, cu acordul pacientului, le vindeca insa pe toate.

Citeste si: Pandele il ataca iar pe Banescu de la BOR: „Nu va mira pe nimeni daca in viitor se va ralia impotriva familiei traditionale, a propriei credinte si impotriva Patriarhului”

Anterior, Banescu a declarat la Digi24 ca a fost sunat insistent de Florentin Pandele, insa nu a raspuns.

„Am primit niste apeluri, chiar dupa ce am postat prima mea reactie pe Facebook, de la un numar necunoscut. Nu raspund in general la numere necunoscute, dar atunci nici n-am putut. Si am gasit ulterior un mesaj de la acest numar pe WhatsApp in care mi se spunea ca e vorba de domnul Pandele, care a incercat sa ma sune.

N-am vorbit la telefon. Eu nu l-am sunat inapoi, pentru ca nu am ce sa vorbesc si am trimis un mesaj in care am spus ca textul meu vizeaza, din punct de vedere crestin, atrocitati consumate concret in niste azile de batrani pe care le-am vazut la TV. Si am luat atitudine. Si am denuntat raul care se consuma prin intermediul unor persoane. Nu e treaba mea sa identific aceste persoane. Acesta a fost mesajul pe care l-am trimis. Si cred ca mi s-a trimis o imagine cu un televizor pe care rula Digi24 si unde era titlul: BOR ataca dur, nu mai stiu, daca familia sau pe altcineva”, a declarat Vasile Banescu.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: