Bărbații și femeile nu îmbătrânesc la fel. Vârstele la care organismul se schimbă cel mai mult

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Cercetătorii au analizat peste 100.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 98 de ani și au urmărit 172 de parametri clinici. Rezultatele au scos la iveală două intervale importante. La bărbați, una dintre cele mai pronunțate tranziții apare între 35 și 45 de ani, în timp ce la femei schimbările importante sunt observate mai târziu, în special între 55 și 65 de ani.

Vârsta din actul de identitate nu descrie în totalitate starea organismului. Două persoane de aceeași vârstă pot avea profiluri metabolice și fiziologice foarte diferite, motiv pentru care cercetătorii încearcă să determine și ceea ce este cunoscut drept vârstă biologică.

Alimentele din pachețel care pot deveni o problemă după câteva ore în ghiozdan

Spania va avea parte de prima grevă generală din ultimii 14 ani pe 11 noiembrie. Care sunt motivele

În noul studiu, oamenii de știință au construit modele separate pentru femei și bărbați, folosind informații clinice provenite din trei centre și dintr-o populație foarte numeroasă. Au fost evaluate elemente precum metabolismul, grăsimile din sânge, glicemia, acidul uric și diferiți parametri care descriu funcționarea organismului.

Analiza a arătat că îmbătrânirea nu seamănă cu o linie dreaptă. Unele modificări se acumulează lent, în timp ce altele devin mai pronunțate într-o anumită perioadă a vieții. Cercetătorii au observat, de asemenea, că diferențele dintre femei și bărbați sunt mai vizibile la vârsta mijlocie și tind să se reducă la vârste înaintate.

Descoperirea susține ideea că evaluarea sănătății în funcție exclusiv de vârsta cronologică poate omite informații importante despre ritmul real în care se schimbă organismul.

La bărbați, cele mai mari schimbări apar între 35 și 45 de ani

Pentru bărbați, intervalul dintre 35 și 45 de ani s-a remarcat printr-o tranziție metabolică importantă. Cercetătorii au identificat modificări asociate indicelui de masă corporală, trigliceridelor și colesterolului, parametri care au legătură directă cu sănătatea metabolică și cardiovasculară.

Acest lucru nu înseamnă că fiecare bărbat începe să îmbătrânească accelerat după împlinirea vârstei de 35 de ani. Rezultatele descriu tendințe observate la nivelul unei populații foarte mari și nu reprezintă un prag biologic identic pentru fiecare persoană.

Stilul de viață, greutatea corporală, activitatea fizică, alimentația, fumatul, consumul de alcool, somnul, moștenirea genetică și bolile existente pot modifica semnificativ felul în care organismul evoluează odată cu trecerea anilor.

Totuși, identificarea unui interval în care mai mulți parametri metabolici se modifică simultan poate fi importantă pentru medicina preventivă. Perioada din jurul vârstei de 40 de ani ar putea reprezenta un moment relevant pentru evaluarea riscului cardiovascular și metabolic, în special în cazul persoanelor care au deja factori de risc.

La femei, organismul trece prin transformări importante între 55 și 65 de ani

La femei, schimbarea majoră observată de cercetători a apărut mai târziu. Intervalul cuprins aproximativ între 55 și 65 de ani a fost asociat cu modificări endocrine importante și cu deteriorarea unor parametri ai profilului lipidic. Autorii studiului au pus această perioadă în legătură cu tranziția către menopauză și cu modificările hormonale care o însoțesc.

Scăderea nivelului de estrogen influențează numeroase sisteme ale organismului. Pot apărea modificări ale distribuției țesutului adipos, ale metabolismului lipidelor, ale sănătății osoase și ale sistemului cardiovascular. Din acest motiv, menopauza nu reprezintă doar încheierea perioadei reproductive, ci și o etapă biologică importantă pentru sănătatea pe termen lung.

Cercetări anterioare au arătat, de asemenea, că îmbătrânirea biologică prezintă diferențe între sexe. Femeile au în general o speranță de viață mai mare decât bărbații, însă relația dintre longevitate, fragilitate și apariția bolilor este complexă și nu poate fi explicată printr-un singur mecanism.

Prin urmare, rezultatele actuale nu spun că femeile îmbătrânesc mai lent sau mai repede în mod absolut. Ele arată că anumite sisteme ale organismului se schimbă după traiectorii diferite și că unele dintre cele mai importante transformări apar în perioade distincte ale vieții.

Glicemia, colesterolul și acidul uric pot reflecta ritmul îmbătrânirii biologice

Un alt rezultat important al cercetării privește substanțele care se acumulează sau se modifică odată cu vârsta. Printre factorii evidențiați s-au aflat colesterolul LDL, trigliceridele, glucoza și acidul uric. Cercetătorii au observat și modificări ale unor markeri asociați în practica medicală cu anumite afecțiuni tumorale, printre care CEA și HE4.

Prezența acestor markeri în studiu nu înseamnă că îmbătrânirea provoacă automat cancer și nici că o valoare crescută indică în mod obligatoriu existența unei tumori. Markerii tumorali pot fi influențați de mai mulți factori și nu sunt utilizați izolat pentru stabilirea unui diagnostic.

Pentru a afla dacă unele dintre substanțele asociate cu vârsta ar putea avea și un rol direct în deteriorarea celulară, cercetătorii au realizat experimente pe celule endoteliale umane. Aceste celule formează stratul interior al vaselor de sânge.

Expunerea la niveluri crescute ale unor factori precum glucoza, lipidele și acidul uric a fost asociată cu apariția unor caracteristici ale senescenței celulare. Senescența este starea în care o celulă nu se mai divide normal și își modifică funcționarea, un proces care este studiat intens în legătură cu îmbătrânirea.

În experimentele de laborator, metformina a redus unele dintre efectele produse de concentrațiile ridicate de glucoză asupra celulelor. Această observație nu demonstrează însă că medicamentul trebuie administrat persoanelor sănătoase pentru încetinirea îmbătrânirii. Rezultatul provine din experimente celulare și nu reprezintă o recomandare de tratament pentru populația generală.

Ce înseamnă aceste descoperiri pentru sănătatea de zi cu zi

Studiul oferă o imagine mult mai nuanțată asupra îmbătrânirii, dar rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Analiza efectuată pe participanți a fost în principal transversală. Cercetătorii au comparat persoane de vârste diferite, în loc să urmărească fiecare participant timp de zeci de ani.

Din acest motiv, studiul poate identifica modele și asocieri foarte importante, dar nu poate demonstra că fiecare persoană va trece prin aceleași schimbări exact la 40 sau la 60 de ani. În plus, participanții provin din China, ceea ce înseamnă că rezultatele trebuie confirmate și în alte populații, cu profiluri genetice, alimentare și sociale diferite.

Mesajul important al cercetării este că îmbătrânirea biologică pare să aibă etape distincte și că sexul poate influența momentul în care anumite sisteme ale organismului trec prin transformări mai accentuate.

Pentru bărbați, intervalul dintre 35 și 45 de ani s-a remarcat în special prin schimbări metabolice. Pentru femei, perioada dintre 55 și 65 de ani a fost caracterizată de modificări endocrine și metabolice mai evidente.

Aceste praguri nu trebuie privite ca termene fixe după care organismul se deteriorează inevitabil. Ele pot fi înțelese mai degrabă ca perioade în care prevenția, analizele medicale recomandate pentru vârstă și controlul factorilor de risc devin cu atât mai importante.

Rezultatele întăresc și ideea că îmbătrânirea sănătoasă nu depinde doar de numărul anilor trăiți. Metabolismul, sănătatea cardiovasculară, greutatea, activitatea fizică și ceilalți factori care pot fi influențați prin stilul de viață contribuie la modul în care organismul traversează fiecare etapă a vieții.