Băsescu îl bușește pe ambasadorul Rusiei: ”Cum stăm cu aroganţa Domnule Ambasador? Fugiţi la Parchetul General ca aveţi un OZN”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

”Cum stăm cu aroganţa Domnule Ambasador? Depozite de arme, lingouri de aur, milioane de dolari, agresivitate şi ameninţări.

Potra, Georgerscu şi mercenarii lor, puşi sub acuzare pentru tentativă de destabilizare a României.

Ce să zicem domnule ambasador… fugiţi la Parchetul General ca aveţi un OZN”, a transmis Băsescu, marți.

Rechizitoriul întocmit de procurori privind trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu conține numeroase declarații ale martorilor, interceptări și alte probe care dovedesc că ”inculpatul Georgescu Călin este strategul întregului mecanism care ar fi condus la alegerea sa în calitate de președinte al României, deziderat pe care și l-a imaginat a fi atins inclusiv prin folosirea de violențe, exteriorizate prin persoane cu pregătire sau abilități de luptă și prin mijloace violente deosebite precum arme de foc, articole pirotehnice și explozive”.

Iată pasaje din rechizitoriul consultat de aktual24.ro:

”Probele extrase ca urmare a efectuării perchezițiilor informatice derulate atestă faptul că inculpatul Georgescu Călin este strategul întregului mecanism care ar fi condus la alegerea sa în calitate de președinte al României, deziderat pe care și l-a imaginat a fi atins inclusiv prin folosirea de violențe, exteriorizate prin persoane cu pregătire sau abilități de luptă și prin mijloace violente deosebite precum arme de foc, articole pirotehnice și explozive.

Alexandru Nazare cere la ECOFIN mai mult capital pentru companiile românești: „Regulile europene trebuie să funcționeze și pentru piețele în curs de dezvoltare”

Raluca Turcan îl acuză pe Nicușor Dan că mizează pe „ruperea PNL”: „De ce nu s-a pus nicio secundă problema fracturării PSD?”

Dinamica și conținutul conversațiilor purtate prin intermediul aplicațiilor de mesagerie electronică între diverși membri ai grupului care urmau să acționeze pe raza mun. București, integrându-se în mod insidios printre participanții pașnici la protest și deturnând aceste manifestații în unele cu caracter violent și menite a schimba ordinea constituțională ori a genera un blocaj al instituțiilor fundamentale, relevă aspectul că întregul complex acțional a fost conceput de către inculpatul Georgescu Călin și că urma să fie pus în operă de către Potra Horațiu și persoanele coagulate în jurul său.

Această concluzie se impune cu prisosință din aspectul că pașii ce compuneau planul de preluare a puterii au fost urmați cu strictețe de către simpatizanții săi, transformați în adevărați discipoli, prin abnegația și rigoarea de care au dat dovadă în urmarea dispozițiilor sale.

Revelatoare în acest sens sunt discuțiile dintre membrii grupului, care de fiecare dată își comunicau faptul că nu trebuie să acționeze în niciun fel până ce Georgescu Călin nu decide astfel.

De altfel, această paradigmă este confirmată inclusiv de discursul public al inculpatului pe diverse posturi de televiziune în care acesta afirmă că are un plan numai de el știut, alegații menite a-i tempera pe susținătorii săi și de a-i îndruma să nu acționeze decât potrivit dispozițiilor sale, fără derogări, doar în acest cadru putând fi asigurat succesul operațiunii sale.

De asemenea, tonul reverențiar exacerbat și foloasele pecuniare disproporționate oferite inculpatului, atestă faptul că acesta era amfitrionul întregului proces de preluare a puterii statale, iar dispozițiile sale, cu veritabile valențe de ordin, se impuneau cu strictețe și forță persoanelor angrenate sub forma unei construcții al cărei nucleu se sedimentase în în jurul său.

Discuțiile dintre inculpați sau dintre aceștia și alte persoane disociate de cadrul procesual sunt revelatoare inclusiv sub aspectul posibilității recurgerii la violențe extreme, aceștia sugerând împușcarea membrilor Curții Constituționale în public, asemenea soților Ceaușescu, folosind termeni care permit asocierea și devoalarea scopului real al deplasării în capitală, precum „protest sau lovitură”.

”Conjugându-și eforturile, sub un alt palier, dar acționând în același cadru spațio-temporal și cu același scop, inculpatul Georgescu Călin a persistat în activitatea infracțională, iar la data de 12 decembrie 2024, în cadrul emisiunii „Culisele statului paralel” de la postul de televiziune Realitatea Plus, la o oră de maximă audiență, a făcut următoarele afirmații:

…Vă amintiți că, în special la dumneavoastră am spus asta: Pace în interiorul țării dacă vrem să avem pace în exterior. Noi nu avem pace în interiorul țării. Păi cum putem să avem pace în exteriorul țării? N-avem cum. N-avem cum, este imposibil. Pace în noi! Dar dacă nu avem pace în noi, liniște în noi, tot timpul…, gândiți-vă, se face un abuz uriaș, gigantic din cauza rănilor imense pe care le au aceștia. …..

……doar discreditare, exact cum ați spus și dumneavoastră, pentru eliminarea mea din competiție, adică nu a mea, mă scuzați vă rog, a poporului român. Asta se dorește, eliminarea poporului român……

Georgescu Călin: Doamna Alexandrescu, știți care este inamicul public numărul unu? Vă spun eu: Poporul român, ăsta este inamicul public numărul unu și o spun cu toată responsabilitatea mea de om și de român. Adică prin mine vor să dea un exemplu poporului: Îngenunchiați! Despre asta este vorba. Or poporul român s-a săturat….

……iar mesajul meu în toată campania, subliniez încă o dată, a fost pașnic, a fost o campanie pașnică. Am fost singurul, și chiar îmi asum aceste lucruri, care am refuzat, și asta știe tot poporul român, să vorbesc de război. … ……Nu putem să trăim în război, țara nu se mai poate construi dacă facem așa ceva. Nici viața lor, nici a noastră, dar a lor în special, nu are cum să fie demnă.

Cel mai important lucru în viața, pentru viața unui om este să fii demn, iar dacă noi ne pierdem umanitatea din noi, credeți-mă, că asta-i mai presus decât a pierde orice! Orice! Nu valorează, nici măcar statul național, peste umanitate. Umanitatea este cel mai important lucru de pe pământ, or acesta..

..A doua zi aduceam pace și spuneam stop războiul. Asta aș fi făcut, iar cea de la BBC, reportera de la BBC a spus:

– Cum faceți așa ceva, cum? Zic:

– Dar dumneavoastră cum vă permiteți să mă întrebați asta? Sunt candidat la funcția de președinte al României, poporul vrea pace.

– Nu există așa ceva! Exact asta mi-a spus:

– Noi trebuie să continuăm războiul!

– Continuați-l voi, i-am spus, nu noi. Astea au fost declarațiile mele. ..

… Unde este justiția? Ce facem, pe de altă parte, cu războiul care urmează să înceapă? Astea sunt probleme esențiale. Cum poți tu să oprești votul unor oameni?…

A. Alexandrescu: Stați un pic, domnule Georgescu, aici nu pot să fiu de acord cu dumneavoastră pentru că eu spuneam în editorialul meu că eu l-am auzit pe Trump vorbind despre pace, Macron vorbește despre pace, toată lumea vrea pace, chiar și Vicktor Orban, după ce s-a văzut la marea Lago cu Donald Trump și după ce a vorbit la telefon cu Putin, vorbește despre această nevoie de pace. Ce război să mai înceapă? Că război este deja.

C. Georgescu: Păi, la deciziile de astăzi, pe care dumneavoastră le-ați spus, eu ce pot să cred, cu dumneavoastră, cu toată lumea, la ce decizii se iau astăzi? Păi dumneavoastră le-ați spus astăzi, care știm și noi că așa este. Păi cum poți să-i crezi pe acești oameni că își doresc pace? Eu, da! Am spus și repet: Toată campania mea am refuzat să vorbesc de război. Deci toți vor pace, dar mișcă armele, cam asta este, pe teritoriul României. Ei vor la ei, dar nu la noi. Lasă-i pe ăia să moară ca fraierii acolo…, cam asta e ideea, iar eu, la momentul la care m-am impus și am spus ca poporul român este demn, doamna Alexandrescu, dacă erați cu mine, mă scuzați că vă spun asta, la interviul cu reportera de la BBC, nu vă venea să credeți. Deci, e de neimaginat cum se forțează și-ți forțează mâna să vorbești doar de arme. Pentru ei, România este un câmp experimental. România nu este un câmp experimental, este o țară demnă, cu oameni demni, cu oameni frumoși și oameni care își doresc pacea și prosperitatea prin munca mâinilor lor, despre asta vorbim aici.
Asta este esența vieții și esența acestei mișcări pe care eu am făcut-o, de aceea am spus că nu este o campanie electorală, ci este o chemare, este o lucrare unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu. Nu vor să-l accepte pe Dumnezeu, e problema lor, nu problema mea. Dacă vor să mă pună la zid să arunce cu pietre, să arunce primul cu piatră, cel care este nepătat…”.

Specificul acțional ce caracterizează conduita inculpatului Georgescu Călin nu este unul întâmplător, ci cristalizează teza că acesta este autorul intelectual al întregului plan de preluare prin mijloace violente a pârghiilor de putere, având ascendent inclusiv asupra lui Potra Horațiu, acesta îndeplinind negreșit și întocmai dispozițiile sale.”

Banii și armele

”Sumele de bani și bunurile de mare valoare identificate sunt edificatoare pentru ilustrarea, cel puțin fragmentară, a uneia dintre sursele disponibilităților financiare antrenate în campania electorală a inculpatului Georgescu Călin și care puteau fi puse la dispoziție în orice moment pentru desăvârșirea planului său de accedere la putere, inclusiv prin folosirea de mijloace anticonstituționale și violente.

Totodată, tot de la imobilul inculpatului Potra Horațiu a fost ridicat un adevărat arsenal constituit din 3 lansatoare cu o singură lovitură, lansator cu 6 lovituri, arma de foc lungă, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, cu încărcător pentru 10 cartușe cal. 7,62×54 R mm, 5 arme de foc lungi, automate, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, arma de foc scurtă, letală, automată, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, arma de foc scurtă, letală, semiautomată, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, arma de foc scurtă, letală, semiautomată, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, arma de foc scurtă, letală, semiautomată, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, 2 arme de foc scurte, letale, semiautomate, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, arma de foc scurtă, letală, semiautomată, cu țeavă ghintuită și percuție pe ramă, 11 arme de foc scurte, letale, semiautomate, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, arma de foc scurtă, letală, semiautomată, cu țeavă ghintuită și percuție centrală, 41 de încărcătoare detașabile, un sistem de ochire optoelectronic InfiRay, un dispozitiv cilindric din metal, fără marcaje, muniție aferentă armelor, constând într-un număr total de 2873 cartușe cu glonț de diferite calibre, 1 fitil detonant, 4 corpuri cilindrice roșii Maxprime Booster din care două tip 400g si două tip 150g, 40 de grenade (”lovituri”) cal. 40 mm pentru lansator tip aruncător portativ de grenade adaptat la armă de asalt, 19 grenade (”lovituri”) cal. 40mm pentru lansator tip aruncător portativ de grenade adaptat la armă de asalt, 56 de grenade (”lovituri”) cal. 40×46 pentru lansator tip aruncător individual portativ de grenade, 1 grenadă de mână cu corp negru, cvasi-sferoidal, având focosul acoperit cu un capac verde, 36 de grenade de mână cu focoasele aferente”.

”Cu privire la inculpatul Georgescu Călin, elementul material al laturii obiective a infracțiunii de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, faptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 32 Cod penal rap. la art. 412 alin. 2 Cod penal cu referire la art. 397 alin. 2 Cod penal, constă în aceea că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 06 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 07.12.2024, între orele 10:51 – 12:01, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, județul Ilfov, în incinta Centrului de echitație Jbara Horses, în condiții de clandestinitate, cu inculpatul Potra Horațiu (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia), ocazie cu care au pus în discuție un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare urmau să desfășoare în data de 08 decembrie 2024 în mun. București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență, strategia urmărind, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Acțiunile inculpatului Georgescu Călin, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat (ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre cei doi, precum și de acțiunile subsecvente ale inculpatului Georgescu Călin, dintre care se impun a fi evidențiate demersul de contactare a numitului Dan Ciprian Grăjdeanu, lider al organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul emisiunii ”Culisele statului paralel” difuzată de postul de televiziune Realitatea Plus în seara zilei de 07 decembrie 2024), au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a inculpatului Potra Horatiu.

Ca urmare a planului stabilit cu inculpatul Georgescu Călin, inculpatul Potra Horațiu a organizat/coagulat un grup de 21 persoane, condus de către el, din care făceau parte inculpații Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Lup Andrei-Florin, Borișca Cristian Sergiu, Comiza Adrian Inocentiu, Dragoman Vasile Leonard, Hauptman Manfred Ioan, Lascu Bogdan Florin, Lechințan Traian, Lup Ioan, Moldovan Dionisie, Mureșan Ovidiu-Claudiu, Panța Dan-Cristian, Szanto Daniel, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu-Marian, Apahidean Marius-Samuel, Dărăbanț Matei, Aniței Iulian și Goloșoiu Mihail-Alex, care s-a întrunit în data de 07.12.2024, în jurul orelor 21:30-21:45, la cafeneaua ART CAFFE din mun. Mediaș, jud. Sibiu, iar în cadrul acestuia s-a stabilit, la inițiativa lui Potra Horațiu, agreată de către membrii constituenți, deplasarea spre mun. București cu 7 autoturisme, urmând ca după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației, proteste care însă urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a inculpatului Georgescu Călin, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 07 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare, și asigurarea logisticii ce a presupus existența în parte din autoturisme a unei varietăți și număr însemnat de obiecte periculoase precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, sau incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre mun. București.

Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de inculpatul Potra Horațiu, iar în contextul în care au fost identificate o serie de demersuri inclusiv cu caracter ilicit, întreprinse de membrii grupului în vederea organizării și declanșării unor acțiuni cu potențial violent, reflectată inclusiv în capacitatea de a mobiliza un număr considerabil de persoane prin metode de influențare psihologică și incitare, în deplasarea coordonată, și în dotarea cu obiecte periculoase și echipamente specifice tacticii militare, văzând și circumstanțele ce individualizează profilul majorității membrilor – respectiv persoane cu instruire sau competențe în domeniul militar, cunoscute de către inculpați, rezultă fără echivoc că aceștia au urmărit ca prin acțiunile lor de luare a unor măsuri în vederea întreprinderii de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor, de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, să pună în pericol securitatea naţională.

Atât din perspectiva elementului material al laturii obiective, cât și intim legat de poziția subiectivă (forma de vinovăție) a inculpatului în comiterea faptelor, reținem că forma de complicitate cu care a acţionat inculpatul Georgescu Călin este, în principal, cea a complicităţii morale concomitente (denumită în literatura de specialitate şi „complicitate imaterială”), care se caracterizează prin aceea că efectele sale poartă asupra psihicului făptuitorului prin întărirea sau întreţinerea intenţiei autorului de a săvârşi fapta prevăzută de legea penală, formă de complicitate caracterizată prin caracterul ei de contribuţie indirectă, de ajutorare sau înlesnire în orice mod la săvârşirea actelor de executare propriu-zisă.

Conduita adoptată de inculpatul Georgescu Călin pe parcursul desfășurării activității infracționale atribuite inculpatului Potra Horațiu și celorlalți participanți cooptați de către acesta în vederea deplasării pe raza mun. București a fost exercitată în contextul unei legături subiective evidente între autorul faptei și complicele moral. Ținând seama de poziția de influență a inculpatului Georgescu Călin, de notorietatea de care acesta se bucura în comunitate, precum și de sprijinul manifest oferit de un segment considerabil al populației (ce reiese din rezultatul scrutinului), se constată că implicarea sa a avut un impact psihologic semnificativ asupra celorlalți participanți, generând un confort psihic și consolidând hotărârea acestora de a participa la activitatea ilicită.

Totodată, acțiunile inculpatului Georgescu Călin, subsecvente întâlnirii, constând în contactarea numitului Grăjdeanu Dan Ciprian, lider al organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în pofida deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul emisiunii

”Culisele statului paralel” difuzată de postul de televiziune Realitatea Plus în seara zilei de 07 decembrie 2024, pot fi încadrate în zona liniei fine dintre complicitatea morală (imaterială) și cea a complicității materiale.

Încercarea de a atrage un număr cât mai mare de persoane în acțiunile de protest, în contextul cunoașterii intențiilor radicale ale inculpatului Potra Horațiu, denotă o participare activă la crearea unui climat favorabil declanșării faptelor ilicite planificate, întrucât acțiunea de mobilizare, dublată de conștientizarea riscurilor și finalității urmărite de autorul principal, echivalează cu o formă de sprijin indirect, dar esențial, pentru realizarea activității infracționale. În acest sens, se poate reține existența unei forme de contribuție cauzal-relevantă, fie prin stimularea intenției infracționale a autorului, fie prin crearea condițiilor favorabile desfășurării faptelor, ceea ce apropie această conduită de sfera complicității materiale.

Materialul probator relevă, fără dubiu, faptul că inculpatul Georgescu Călin avea cunoștință de intențiile infracționale ale inculpatului Potra Horațiu, aspect ce rezultă nu doar din relația anterioară dintre cei doi, construită pe o colaborare constantă și convergență ideologică, ci și din sprijinul material și logistic pe care Potra Horațiu i l-a acordat în mod direct.

De asemenea, pozițiile ferme, adesea radicale, exprimate public de Potra Horațiu, însoțite de apeluri directe la acțiuni subversive și la contestarea violentă a autorității statale, erau cunoscute în mod nemijlocit de Georgescu Călin, care a ales să continue asocierea cu acesta. Mai mult, profilul public al lui Potra Horațiu – conturat de notorietatea sa ca individ implicat în conflicte armate externe, cu antecedente paramilitare și reputație de mercenar – au fost de natură să contureze, în mod rezonabil, un tablou complet al riscurilor și scopurilor reale urmărite de acesta.

În acest context, asocierea activă a lui Georgescu Călin la demersurile inițiate de Potra Horațiu nu poate fi interpretată ca rezultatul unui simplu angajament civic, ci ca o manifestare a unei adeziuni conștiente la planul infracțional.

Mai mult decât atât, implicarea inculpatului Georgescu Călin nu s-a limitat la o susținere pasivă, ci s-a concretizat într-o conduită proprie, inclusiv de natură infracțională (comunicarea de informații false), prin care a urmărit să contribuie activ la escaladarea tensiunilor sociale. Astfel, în timp ce inculpatul Potra Horațiu coordona deplasarea grupului către mun. București, Georgescu Călin a diseminat, în mod deliberat, informații false și alarmiste, cu privire la presupuse pericole iminente ce ar afecta ordinea constituțională și securitatea națională, mesaje menite să inducă o stare de neliniște profundă în rândul populației.

Prin aceste acțiuni, Georgescu Călin a urmărit să provoace indignare colectivă, să stimuleze revolta populară și să creeze un climat de teamă generalizată, facilitând astfel destabilizarea autorității și creând premisele favorabile pentru concretizarea planurilor radicale promovate de Potra Horațiu.

Așadar, contribuția sa nu poate fi disociată de ansamblul activității infracționale, ci trebuie analizată ca parte integrantă a unei conduite concertate, orientate spre subminarea ordinii publice și spre provocarea de fapte cu un grad ridicat de pericol social.

Rolul inculpatului Georgescu Călin în cadrul activității infracționale desfășurate apare ca fiind unul esențial și catalizator, relevându-se din ansamblul probatoriu administrat, inclusiv din conținutul unor conversații purtate prin intermediul aplicației WhatsApp în cadrul grupului RALF.
Astfel, în contextul unei discuții inițiate de un membru al grupului cu privire la oportunitatea declanșării unor acțiuni de protest (exprimată prin întrebarea: ”Ce facem sefu dacă e asa? Iesim?”), inculpatul Potra Horațiu a răspuns că așteaptă să vadă ce declară CG. (referindu-se la inculpatul Georgescu Călin).

Această referință expresă la poziționarea publică a inculpatului Georgescu Călin denotă faptul că acțiunile lui Potra Horațiu erau subsumate unei conduite deliberate de aliniere la mesajele și pozițiile exprimate de Georgescu Călin, a cărui poziție era percepută ca legitimatoare și mobilizatoare.

Rezultă astfel că influența exercitată de inculpatul Georgescu Călin depășea sfera unei simple susțineri ideologice, întrucât contribuia efectiv la definirea direcției și coeziunii demersului infracțional, poziția sa în această arhitectură fiind una strategică, nicidecum circumstanțială sau simbolică.

În completarea firului argumentativ privind rolul inculpatului Georgescu Călin, față de forma de participație penală reținută în sarcina acestuia se impune precizarea că influența sa, în calitate de lider de opinie, a condus fără echivoc la o deplasare a centrului decizional de la făptuitorul material către complicele moral.

În acest sens, ținând cont de împrejurarea dovedită, analizată supra, potrivit căreia acțiunile inculpatului Potra Horațiu erau condiționate sau motivate de declarațiile publice ale inculpatului Georgescu Călin, influența liderului de opinie este confirmată și de aspectele rezultate din modul de organizare și de desfășurare a întâlnirii din data de 07 decembrie 2024 în incinta Centrului de echitație Jbara Horses, din declarația martorei Dumitru Alexandrina reieșind, printre altele, că discuțiile păreau să fie conduse de inculpatul Georgescu Călin.

De asemenea, faptul că inculpatul Georgescu Călin a realizat demersurile pentru asigurarea locației și a solicitat și s-a preocupat pe toata durata întâlnirii de menținerea confidențialității întâlnirii și a discuțiilor îl plasează pe acesta într-un rol cheie în arhitectura infracțională organizată în propriul beneficiu.

Prin raportare la aceste repere reiese că rolul inculpatului Georgescu Călin nu poate fi minimalizat, acesta fiind, în fapt, esențial în dinamica formării voinței infracționale a celorlalți participanți, în special a lui Potra Horațiu, care a așteptat în mod expres poziționările publice ale primului înainte de a acționa. Această influență nu este pasivă, ci reprezintă o formă de complicitate morală susceptibilă a atrage răspunderea penală în condițiile art. 48 Cod penal”.

Comunicatul oficial al Parchetul General

22 persoane trimise în judecată în dosarul vizând comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale

În continuarea comunicatelor de presă din 26 februarie 2025, 1 august 2025 și 4 august 2025, procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați:

• un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);
• un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică;
• doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
• doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
• 16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile primului inculpat, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.

Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.

Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 – 03.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica, jud. Ilfov, com. Mănești, jud. Dâmbovița, com. Cornești, jud. Dâmbovița și mun. București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus.

Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.

Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:

În ceea ce privește noțiunea de ”ordine constituțională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.

Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că „respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale”.

Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi „respectul pentru Constituţie” care „nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (…).”

Reține în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin „ordine constituţională” se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.

Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) și care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.

Într-un stat de drept întemeiat pe supremația Constituției și legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituționale pe cale extralegală, fie prin violență fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.

Astfel de acțiuni nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.

În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, cu relevanță în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.

Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.

Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.

Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente.

În consecință, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acțiunea unei părți a societății de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităților statului, chiar și în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greșită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituțional și democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituționale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice și să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcțiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe cale legală și pașnică, prin mijloace prevăzute de Constituție și lege, și nu prin acțiuni de forță care alterează echilibrul constituțional și amenință integritatea mecanismului juridico-politic.

Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel București, instanță competentă material și teritorial să judece cauza în fond.