El a afirmat, la TVR Info, că statele europene au un avantaj major faţă de Rusia atât din punct de vedere demografic, cât şi tehnologic.
„Toţi spun că Europa nu se poate apăra, pericolul sunt ruşii şi nu ne putem apăra. Păi noi, europenii, suntem 450 de milioane, iar ruşii 140. Suntem de vreo două ori şi aproape trei ori mai mulţi decât ruşii. Mai punem că avem o tehnologie mult mai avansată decât a ruşilor. Avem o problemă să ne apărăm Europa de ruşi dacă ne propunem să facem acest lucru noi şi nu americanii pentru noi”, a declarat Traian Băsescu.
Fostul şef al statului a susţinut că, în contextul noului concept NATO 3.0, Europa va ajunge să îşi poată garanta propria securitate, prin creşterea cheltuielilor de apărare şi apropierea de nivelul contribuţiilor Statelor Unite.
„Odată cu NATO 3.0, care înseamnă Europa cheltuieşte mult şi se apropie cu cheltuielile de echilibrare a cheltuielilor Statelor Unite, vom ajunge în scurt timp să fim capabili să ne garantăm securitatea”, a spus Băsescu.
Declaraţia Comună a Summitului B9 şi al Aliaţilor Nordici de la Bucureşti arată că Rusia este şi va rămâne „cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung” la adresa securităţii aliaţilor.
Documentul subliniază că NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată.
Aliaţii B9 şi nordici condamnă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi îşi reafirmă sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional.
Ungaria s-a abţinut la textul declaraţiei, arătând că nu este în măsură să susţină actuala formulare ca limbaj convenit şi că orice decizie privind utilizarea acestui limbaj în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, miercuri, că o prezenţă militară americană „semnificativă” în Europa este în interesul comun al statelor europene.
El a precizat, într-o declaraţie de presă comună susţinută alături de preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, că multe state europene îşi doresc trupe americane pe teritoriul lor, dar nu vor exista negocieri „neprincipiale” între aliaţi pe această temă.
„Interesul nostru comun este ca prezenţa militară americană în Europa să fie semnificativă. Aceasta este chestiunea cea mai importantă. Bineînţeles, la nivel individual, cea mai mare parte din ţările europene îşi doresc o prezenţă individuală americană, dar nu veţi vedea între aliaţii europeni negocieri, discuţii neprincipiale despre cum să împărţim trupele americane pe teritoriul european”, a spus Nicuşor Dan.
Şeful statului a explicat că sintagma „NATO 3.0”, inclusă în declaraţia summitului B9, se referă la contribuţii proporţionale ale statelor membre şi la transformarea cheltuielilor de apărare în capabilităţi reale.
„Faptul că Statele Unite şi Europa contribuie în mod echitabil nu înseamnă că Europa apără Europa şi Statele Unite apără Statele Unite. Pentru că NATO funcţionează cu nişte protocoale de apărare care au fost construite în ani de zile, cu scenarii pe diferite tipuri de ameninţări şi lucrurile astea nu se pot schimba de la o zi la alta”, a declarat Nicuşor Dan.
El a precizat că NATO 3.0 presupune menţinerea protocoalelor de apărare, actualizarea acestora şi o contribuţie proporţională a aliaţilor.
„NATO 3.0 înseamnă pur şi simplu că, pe aceleaşi protocoale pe care, evident că le actualizăm, contribuţia aliaţilor este proporţională. Şi europenii au înţeles lucrul acesta. Este un progres vizibil de la Haga până acum. Acest proces va continua. Deci noi suntem deja în NATO 3.0. Obligaţia de 3,5 + 1,5 e până în 2035”, a spus preşedintele.
Nicuşor Dan a adăugat că procesul de reechilibrare a contribuţiilor de securitate este în desfăşurare.
„Suntem într-un proces de reechilibrare între contribuţiile de securitate ale fiecăruia dintre parteneri. În orice proces există mici instabilităţi de parcurs, dar care nu înseamnă o afectare a procesului pe termen lung. NATO 3.0 înseamnă respectarea angajamentelor pe bani, transformarea banilor în capabilităţi şi posibilitatea de a crea aceste capabilităţi în timp real”, a afirmat şeful statului.
Preşedintele Nicuşor Dan a comentat şi declaraţiile recente ale preşedintelui rus Vladimir Putin şi ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, privind războiul din Ucraina, afirmând că acestea sunt adresate în primul rând publicului intern din Rusia.
„Rusia nu e în situaţia cea mai fericită azi. Şi atunci e logic ca leadership-ul rus să spună «Aproape am câştigat războiul. Ucraina e aproape învinsă. Aşteptaţi câteva zile şi ajungem la pace». În felul acesta trebuie să luăm ce a spus Vladimir Putin, ce a zis Peskov”, a declarat Nicuşor Dan.
El a subliniat că statele aliate rămân determinate să sprijine Ucraina, atât din raţiuni de respectare a relaţiilor internaţionale, cât şi pentru propria securitate.
„Fiecare din ţările aliate este determinată în continuare să sprijine Ucraina şi ca un gest de echitate în respectarea relaţiilor internaţionale şi pentru propria securitate, pentru securitatea Europei şi a NATO. Felul acesta de ajutor este acum prin asistenţă militară şi imediat după, fie pace, fie încetarea focului, prin garanţii de securitate”, a precizat Nicuşor Dan.