BBC: 5 motive care il impiedica pe Putin sa treaca la invadarea Ucrainei: „Nu se va intampla”

analize

Influentul post britanic BBC prezinta cinci motive care il determina sa considere ca Vladimir Putin nu va merge pana la capat, nu va declansa invadarea Ucainei. Rusia a desfasurat mai mult de doua treimi din capacitatea sa militara de lupta la o distanta mica de granitele Ucrainei.

Cei 30.000 de soldati care ar fi trebuit sa se retraga din Belarusul vecin la sfarsitul saptamanii sunt inca acolo. La fel si podurile de pontoane si alte echipamente logistice necesare pentru o invazie.

Violentele se intensifica in cele doua republici separatiste sustinute de Rusia din estul Ucrainei. Cerintele Rusiei fata de NATO raman nesatisfacute, iar diplomatia nu a reusit pana acum sa determine o retragere semnificativa a fortelor rusesti.

Intre timp, liderii occidentali si sefii lor de informatii au tras un semnal de alarma, afirmand ca presedintele Putin a dat deja ordinul de a invada Ucraina.

Si totusi, exista motive sa credem ca o invazie rusa la scara larga a Ucrainei ar putea sa nu se intample, transmite BBC. Iata cateva dintre ele.

1. Invazia va fi sangeroasa

Ucraina va rezista, cel putin initial. Fortele sale sunt mult depasite de capacitatile militare ale Rusiei, dar asta nu inseamna ca nu vor exista victime grave de ambele parti. Daca Moscova ar intreprinde o invazie la scara larga, cucerind cu forta marile orase Kiev, Harkov si Odesa, atunci s-ar ajunge la lupte de strada grele, in care ucrainenii ar fi pe teren propriu.

2. Nu va fi populara printre rusi

Un sondaj recent realizat in randul tinerilor rusi a aratat ca majoritatea se opune unui razboi impotriva vecinului lor slav. Perspectiva ca un numar mare de rusi si ucraineni sa moara intr-un razboi la alegerea lui Putin si ca rusii sa se intoarca acasa in sicrie nu va fi bine vazuta acasa.

3. Sanctiunile occidentale vor afecta Rusia

Cat de profunde vor fi sanctiunile occidentale amenintate vor depinde, cel mai probabil, de ce va face Rusia in Ucraina. Oricat de mult ar vorbi liderii occidentali despre unanimitatea NATO, realitatea este ca Germania si Ungaria, de exemplu, care depind in mare parte de gazul rusesc, nu sunt la fel de indraznete ca Marea Britanie. Dar sanctiunile vor afecta totusi economia relativ mica a Rusiei, mai ales daca aceasta va fi blocata din sistemul bancar Swift, asa cum cer unii.

4. Va exista un cost politic ridicat

Cand Rusia a invadat si anexat Crimeea in 2014, a devenit un paria international timp de ani de zile. Acelasi lucru s-ar intampla si de data aceasta, doar ca mai rau. Chiar si China, un aliat strategic, a avertizat impotriva acestui lucru, ministrul sau de externe, Wang Yi, declarand la Conferinta de Securitate de la Munchen: „Suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a fiecarei tari ar trebui sa fie protejate. Ucraina nu face exceptie”.

Senatorul american Chris Murphy considera ca, contrar opticii, Putin se afla intr-o pozitie extrem de slaba si „o invazie potential dezastruoasa a Ucrainei ar fi ultima sa solutie”. El considera ca, dupa 2013, populatia Ucrainei a aratat clar ca nu mai doreste sa se afle pe orbita Rusiei si ca fortarea ei inapoi printr-un razboi costisitor ar devasta economia rusa si ar putea chiar sa-l destituie pe presedintele Putin.

5. Putin si-a spus deja punctul de vedere

Moscova a reusit sa capteze atentia Occidentului atunci cand vine vorba de „nedreptatile” legate de ordinea de securitate post-Razboi Rece in Europa. Din punctul de vedere al lui Putin, NATO a dat cu piciorul intelegerii de a nu se extinde spre est, spre granitele Rusiei.

Nu numai ca cele trei republici baltice (toate foste republici socialiste sovietice), Polonia si alte tari din fostul Pact de la Varsovia au aderat la NATO, dar acum perspectiva ca Ucraina vecina sa faca acelasi lucru este prea mult pentru Moscova.

Putin vrea ca acest lucru sa se schimbe, altfel sabia de Damocles a unei invazii rusesti va atarna pentru totdeauna deasupra Ucrainei. „El vrea sa negocieze un nou acord de securitate, dar de pe o pozitie de forta”, spune Ghanem Nuseibeg, cercetator invitat la Harvard. „Intr-un fel, el a reusit deja partial, Macron vorbind despre o noua ordine de securitate”.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: ,

Comentarii: