„Beijingul este furios”. China a vrut sa devina singura superputere din domeniul cipurilor, insa SUA si Taiwanul i-au stricat planurile
Presedintele chinez Xi Jinping a investit miliarde de dolari in dezvoltarea de semiconductori – micile cipuri care vor determina viitorul tehnologiei. Insa planul sau a esuat, iar economia Chinei plateste pretul scrie Business Insider.
Beijingul este furios. Conducerea Chinei stie ca pierde cursa pentru viitorul tehnologiei. Este o cursa care ar putea construi sau distruge statutul de superputere al tarii. Iar Washingtonul este hotarat sa faca tot posibilul pentru a-i pune bete in roate.
Cipurile semiconductoare sunt micile creiere care coordoneaza lumea noastra tehnologica, de la masini si telefoane mobile la avioane de lupta si sisteme avansate de rachete. Ele sunt atat de complexe incat nicio tara nu poate produce singura un singur cip.
In ultimele decenii, China a cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a ajunge din urma cei mai de elita producatori de cipuri, o cursa care s-a intensificat sub conducerea presedintelui Xi Jinping. Insa dezvoltarea a stagnat. Iar SUA intentioneaza sa blocheze accesul Chinei la tehnologiile de baza care fac posibila productia de cipuri.
„Programul de dezvoltare a cipurilor din China a fost total contradictoriu”, a declarat Paul Triolo, expert in semiconductori si vicepresedinte senior pentru China si politica tehnologica la firma de consultanta Albright Stonebridge Group. „Nu este vorba de bani. In acest moment, China este inundata de bani pentru tehnologie, dar ai nevoie de oamenii potriviti si de clienti care sa aiba incredere in tine. Toate acestea nu se pot cumpara”.
Beijingul intelege ca controlul productiei de cipuri avansate nu numai ca ii va imbogati economia, dar ii va creste si influenta geopolitica. Pentru Xi, semiconductorii si tehnologiile pe care le faciliteaza sunt „principalul camp de lupta” in competitia globala pentru putere.
SUA inteleg ca, daca permit Chinei sa controleze productia de cipuri avansate, Beijingul va avea instrumentele de care are nevoie pentru a deveni superputerea preeminenta a lumii. Leland Miller, fondatorul firmei de cercetare China Beige Book, a spus ca, desi Washingtonul a impiedicat Beijingul intr-o anumita masura, nu exista nicio garantie ca avansul Americii va fi mentinut.
Varful globalizarii
Cipurile semiconductoare nu doar alimenteaza tehnologia de astazi – ele sunt micile chei care vor debloca urmatoarele inovatii care vor schimba lumea, cum ar fi informatica cuantica si inteligenta artificiala. In acest moment, un cip nu poate fi realizat fara contributii din intreaga lume: produse chimice din Germania, masini din Japonia si Olanda, ambalaje si teste in China si Malaezia. Lantul de aprovizionare este produsul globalizarii, al increderii si al pietelor libere de capital.
Dar exista unele parti ale acestui lant care sunt mai critice, mai delicate si mai profitabile. Cele mai avansate cipuri – cele mai mici cipuri cu cea mai mare putere de procesare – necesita cunostinte extrem de specializate pentru a fi proiectate si fabricate. Masinile si fabricile care produc aceste cipuri reprezinta in sine o performanta inginereasca, a caror dezvoltare necesita investitii de zeci de miliarde de dolari.
Cea mai mare parte a acestor cipuri de ultima generatie sunt proiectate de companii americane si fabricate in Taiwan si Coreea de Sud. Un raport din 2021 al Boston Consulting Group a declarat ca Taiwanul a produs 92% din toate cipurile cu dimensiuni de 10 nanometri sau mai mici, in timp ce Coreea de Sud a produs restul de 8%. Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, bijuteria coroanei din Taipei, este pregatita sa produca cipuri de 3 nm pana la sfarsitul acestui an, in timp ce Samsung din Coreea de Sud a inceput recent productia de cipuri de 3 nm, iar compania americana Intel nu este nici ea prea departe.
Principala companie de semiconductori din China, Semiconductor Manufacturing International Corporation, sustine ca este capabila sa produca, cel putin, cipuri de 7 nm, desi analistii nu le-au vazut. Samsung si TSMC au ajuns la 7 nm in urma cu patru ani.
De ce are nevoie China de cipuri
Economia chineza este mare, dar nu este bogata. PIB-ul pe cap de locuitor al Chinei in 2021 s-a situat cu putin sub cel al Antigua si Barbuda si peste cel al Thailandei. Tara si-a petrecut mai mult de un deceniu in cresterea economiei prin dezvoltarea infrastructurii bazata pe datorie, dar aceasta strategie devine mai putin productiva – lasand China cu un numar tot mai mare de companii zombi pline de datorii si orase fantoma. Pentru a evita sa fie prinsa in capcana venitului mediu, trebuie sa inceapa sa dezvolte afaceri cu valoare mai mare. Cu alte cuvinte, China are nevoie de o linie de afaceri mai profitabila in acelasi mod in care o persoana cu datorii are nevoie de o marire de salariu.
Xi a mizat viitorul tarii pe planurile de dezvoltare industriala conduse de stat, in special pe planul „Fabricat in China 2025”. Xi a subliniat ca intreaga tara trebuie sa contribuie la preluarea „liniei de salvare a tehnologiei”, iar aflarea modului de proiectare si de fabricare a cipurilor este esentiala pentru succesul planului.
Iar Xi a sustinut aceasta filozofie cu bani. De cand a devenit presedinte, in 2012, tara a investit peste 100 de miliarde de dolari in dezvoltarea de cipuri. Dar, spre marea nemultumire a Beijingului, revarsarea de bani a produs rezultate mediocre. Banii au fost dati unor companii din domeniul modei sau unor firme de constructii care au devenit peste noapte producatori de cipuri pentru a obtine niste bani. Planul „Fabricat in China 2025” stabileste un obiectiv ca cipurile fabricate pe plan intern sa acopere 70% din necesarul de semiconductori al Chinei in termen de trei ani. Cu toate acestea, presa de stat a sugerat ca, incepand cu 2019, China furniza doar 30% din propriile nevoi. Compania IC Insights a estimat un procent si mai mic pentru 2020, de aproximativ 16%.
China recupereaza decalajul in parti ale lantului de aprovizionare cu semiconductori cu „bariere mai mici la intrare”, cum ar fi proiectarea cipurilor, a mai spus Triolo. „Dar pe partea de productie si de echipamente de productie, ei sunt mult in urma”, a spus el. „Nu poti fura asta, pentru ca sosul secret in multe din aceste lucruri este cunoasterea implicita.”
Cipurile joaca, de asemenea, un rol-cheie in modernizarea armatei chineze. Nu toate echipamentele militare ale Chinei necesita cipuri de ultima generatie (nici toate echipamentele SUA nu necesita cipuri de ultima generatie), dar este clar ca Beijingul intelege ca a fi capabil sa produca cipuri de ultima generatie va face o diferenta uriasa in conflictele viitoare. Intr-un raport prezentat Congresului in 2021, o comisie americana formata din tehnologi si cercetatori a precizat clar legislatorilor americani ca, desi China poate fi in urma in ceea ce priveste dezvoltarea propriilor cipuri, impulsul Beijingului in domeniul semiconductorilor trebuie luat in serios.
„Pentru prima data de la cel de-al Doilea Razboi Mondial, predominanta tehnologica a Americii – coloana vertebrala a puterii sale economice si militare – este amenintata”, se arata in raport. „China poseda puterea, talentul si ambitia de a depasi Statele Unite ca lider mondial in domeniul inteligentei artificiale in urmatorul deceniu, daca tendintele actuale nu se vor schimba”.
Unchiul Sam e furios
In urma cu doi ani, Xi a spus intr-un discurs ca, deoarece lumea „trece prin schimbari profunde nemaiintalnite de un secol”, China va trebui sa isi accelereze dezvoltarea tehnologica, militara si economica. Subtextul discursului era clar: dupa decenii de asteptare, China incepea sa castige un loc egal intre superputerile globale – si era timpul ca China sa se afirme.
In ultimii ani, Washingtonul s-a trezit datorita agresivitatii lui Xi si a inceput sa vada dezvoltarea tehnologica a Chinei nu doar ca pe o provocare economica, ci si ca pe o chestiune de securitate nationala. In timpul administratiei Trump, departamentele din intregul guvern federal au lucrat pentru a refuza accesul firmelor chineze de tehnologie la sangele vital al afacerilor lor: Comertul a facut in asa fel incat companiile chineze sa nu poata cumpara anumite piese fabricate in America, Trezoreria a blocat companiile chineze sa preia companii americane care lucreaza cu semiconductori, iar Departamentul de Stat a folosit presiuni diplomatice pentru a determina aliatii sa limiteze vanzarile catre China.
Cel mai clar exemplu al acestei abordari a venit in 2019, cand SUA au taiat accesul pe piata americana gigantului chinez de telecomunicatii Huawei. Departamentul de Justitie a acuzat compania ca a facut afaceri cu Iranul si Coreea de Nord, incalcand sanctiunile internationale. Drept pedeapsa, Washingtonul a refuzat Huawei sa foloseasca componente avansate de cipuri care contin proprietate intelectuala americana. Acum, compania este in genunchi iar directorul sau general, Ren Zhengfei, a declarat ca firma „trebuie sa faca din supravietuire principalul nostru obiectiv” pentru urmatorii doi ani.
Bonnie Glaser, directorul Programului Asia de la German Marshall Fund of the United States, a spus ca SUA „a urmarit compania intr-un mod foarte intens”.
Excomunicarea de catre America a Huawei – si abilitatea sa de a elimina China din jocul semiconductorilor – nu ar fi fost posibila fara Taiwan, a punctat Glaser. SUA nu a recunoscut oficial Taiwanul, o natiune insulara din largul coastelor Chinei pe care Beijingul o revendica ca fiind a sa, inca din anii 1970. In schimb, guvernul american sustine politica „O singura China”, care condamna orice atac al Beijingului asupra insulei.
Taiwanul si-a construit industria cipurilor in parte ca un mecanism de aparare. Fabricile de semiconductori de ultima generatie ale tarii actioneaza ca un „scut de siliciu” pentru a descuraja China sa invadeze insula. China este cel mai mare importator de cipuri din lume, iar lumea ar avea de suferit daca fabricile complexe care produc cipuri ar fi deconectate din orice motiv. Dar in urmatoarele cateva decenii, pe masura ce ideea de a recupera Taiwanul devine tot mai importanta in politica chineza, iar armata tarii devine mai puternica, acest scut ar putea fi testat.
„Chinezii nu vor decide daca vor invada sau nu Taiwanul in functie de nevoia lor de semiconductori”, a declarat Glaser.
Dar asta nu inseamna ca Beijingul nu se va supara. Recent, SUA a propus un consortiu de semiconductori cu Japonia, Coreea de Sud si Taiwan, numit Chip 4. Televiziunea de stat chineza a calificat miscarea drept „discriminatorie si exclusivista” si a spus ca ameninta sa fragmenteze piata globala. Consortiul are detractorii sai si in SUA. Un fost diplomat al Departamentului de Stat care se ocupa de Asia de Est si-a exprimat scepticismul ca Coreea de Sud si Taiwan ar colabora serios cu SUA pentru a elimina China, deoarece acest lucru ar putea pune in pericol vanzarile lor catre clientii chinezi.
SUA se bazeaza si pe aliatii sai europeni. Oficialii americani au interzis Advanced Semiconductor Materials Lithography, o companie olandeza care produce masini care gravau inscriptii pe circuitele cipurilor avansate printr-un proces numit litografie, sa vanda utilaje avansate producatorilor chinezi de cipuri.
De asemenea, SUA a mai aplicat o lovitura Beijingului in iunie, cand Congresul a adoptat legea CHIPS, menita sa directioneze 250 de miliarde de dolari catre revitalizarea cercetarii in domeniul tehnologiei legate de semiconductori. Desi acesti bani ar putea ajuta SUA sa mentina SUA in fata Chinei in cursa inarmarii cu cipuri, Washingtonul va trebui sa se bazeze pe piata libera si pe colaborarea internationala pentru a contracara cu adevarat ambitiile Beijingului. Mentinerea avansului SUA va fi deosebit de dificila, avand in vedere ca principalele materiale, furnizori si capacitati de fabricare a cipurilor sunt concentrate in Asia de Est.
Miller, de la China Beige Book, a spus ca „nu exista nicio garantie” ca „aruncarea de bani in companiile de semiconductori va crea rezilienta lantului de aprovizionare de care este nevoie”. Cu toate acestea, el crede ca politicile americane in materie de cipuri sunt mult mai puternice decat erau in urma cu 10 ani.
Provocarea pentru Washington este mentinerea unei mentalitati proactive, mai degraba decat reactive, in ceea ce priveste inovarea. In loc sa incerce pur si simplu sa contracareze fiecare miscare a Chinei, SUA trebuie sa foloseasca politici – de la investitii in productie la controlul exporturilor – care sa se asigure ca America si aliatii sai raman in centrul universului semiconductorilor.
Fara odihna pentru invingatori
Lumea se indeparteaza de China din motive care depasesc geopolitica. Strategia „COVID Zero” a Beijingului a creat o mare incertitudine in economie. Xi preia din ce in ce mai mult controlul asupra economiei si face presiuni asupra companiilor straine pentru a face afaceri asa cum doreste el. In aceste conditii companii precum Honda si Apple cauta sa mute unele lanturi de aprovizionare din China in tari precum Vietnam. Din ce in ce mai multe companii americane isi aduc productia inapoi in America. Intel, de exemplu, construieste fabrici de cipuri in Ohio si Arizona.
Beijingul nu trebuie subestimat, totusi, mai ales in domeniul tehnologiei. In anii 1960 si 1970, cand China era saraca, oamenii de stiinta ai statului au reusit totusi sa dezvolte o bomba cu hidrogen, o bomba nucleara si sa lanseze un satelit. Chinezii nu inceteaza sa glorifice aceste eforturi, cunoscute in tara sub numele de „Doua bombe, un satelit”, ca fiind o performanta de dezvoltare si o dovada a capacitatii tarii de a se ridica deasupra greutatii sale. Xi incearca sa impregneze aceasta cursa a cipurilor cu acelasi spirit – nu are alta optiune. Pierderea cursei semiconductorilor inseamna ca China va fi mereu la mila tarilor cu mai multa putere asupra lantului de aprovizionare cu cipuri, precum SUA si Taiwan. Iar acest lucru nu este ceva ce Xi va tolera.
Lovim „drept la tinta” si pe Telegram. Abonati-va si la canalul AK24 de Telegram.
