Diferența indică faptul că Beijingul controlează cu atenție măsura în care propria monedă poate beneficia de deprecierea dolarului, potrivit Modern Diplomacy.
Principalul instrument este cursul zilnic de referință stabilit de Banca Populară a Chinei. În fiecare dimineață, banca centrală stabilește un nivel în jurul căruia yuanul poate fluctua cu maximum 2%. În teorie, sistemul reprezintă un mecanism de administrare monetară. În practică, acesta a devenit unul dintre instrumentele prin care Beijingul influențează direcția monedei.
La 25 august, banca centrală a stabilit cursul de referință cu 633 de puncte mai slab decât estimarea modelului Reuters, cea mai mare diferență înregistrată în ultimele șase luni. Decizia a venit la doar câteva zile după ce yuanul atinsese nivelul de 6,7192 pentru un dolar, la 21 august, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate.
Principalii beneficiari sunt exportatorii chinezi, care își păstrează avantajul competitiv chiar și în condițiile în care dolarul pierde teren. Un yuan prea puternic ar face produsele chinezești mai scumpe pentru cumpărătorii din străinătate și ar putea afecta companiile dependente de exporturi.
În paralel, Banca Populară a Chinei își consolidează rezervele de aur. În iulie, instituția a cumpărat 20 de tone, cea mai mare achiziție lunară de la sfârșitul anului 2023. A fost a 21-a lună consecutivă în care Beijingul și-a majorat deținerile de metal prețios.
Rezervele Chinei au ajuns astfel la aproximativ 2.366 de tone de aur, reprezentând aproximativ 8% din totalul rezervelor valutare ale țării.
Aurul are pentru Beijing un avantaj important. Spre deosebire de activele financiare denominate în monede străine, metalul păstrat direct de banca centrală nu poate fi blocat printr-o simplă decizie luată la Washington sau în alte capitale occidentale.
Lecția a devenit evidentă în 2022, când statele occidentale au imobilizat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 300 de miliarde de dolari. Pentru Beijing, episodul a demonstrat riscurile asociate păstrării unei părți prea mari a rezervelor în active aflate sub influența sistemului financiar occidental.
Există însă și dezavantaje. Gospodăriile din China nu beneficiază pe deplin de puterea de cumpărare pe care ar putea-o aduce un yuan mai puternic, iar investitorii internaționali continuă să aștepte o monedă complet convertibilă, nu una administrată strict de autorități.
În timp ce cursul yuanului rămâne controlat, infrastructura necesară utilizării internaționale a monedei chineze continuă să se extindă.
Sistemul chinez de plăți interbancare transfrontaliere CIPS a procesat în aprilie tranzacții record de 1,22 trilioane de yuani într-o singură zi, echivalentul a aproximativ 178,5 miliarde de dolari. În martie, volumul zilnic maxim ajunsese la 920,5 miliarde de yuani.
Rețeaua include acum 1.791 de instituții participante. Aproximativ 65% dintre acestea se află în afara Chinei continentale, comparativ cu aproximativ 57% în urmă cu cinci ani.
Extinderea arată că Beijingul nu urmărește doar aprecierea sau deprecierea propriei monede. China construiește în același timp infrastructura care permite yuanului să fie utilizat în tranzacții internaționale fără dependență totală de sistemele financiare dominate de dolar.
Strategia poate fi descrisă drept o internaționalizare cu măsuri de siguranță. Beijingul dorește ca yuanul să fie suficient de utilizabil pentru partenerii comerciali care se confruntă cu riscul sancțiunilor occidentale.
Rusia, Iranul și alte state au motive tot mai puternice să caute sisteme alternative de decontare, iar CIPS oferă o infrastructură care poate diminua dependența de mecanismele financiare controlate de Occident.
În același timp, China dorește suficiente rezerve de aur pentru a putea rezista unui scenariu asemănător celui în care s-a aflat Rusia după înghețarea unei părți importante a rezervelor sale externe.
La 1 iulie a intrat în vigoare și o nouă reglementare formată din 34 de articole privind investițiile externe. Aceasta stabilește mai clar modul în care companiile chineze și băncile de stat pot investi în străinătate. Măsura nu reprezintă o liberalizare completă a circulației capitalului. Dimpotrivă, ea arată că autoritățile doresc să controleze mai atent direcția în care pleacă banii din China.
În ciuda ambițiilor Beijingului, yuanul este încă departe de statutul unei monede de rezervă capabile să rivalizeze direct cu dolarul.
Moneda chineză reprezintă mai puțin de 3% din plățile globale realizate prin SWIFT, în timp ce dolarul deține o pondere de aproximativ 51%. Diferența dintre cele două monede rămâne uriașă.
Ceea ce construiește China în prezent este mai degrabă o alternativă suplimentară. Beijingul își creează mai multe opțiuni, iar guvernele care doresc să își reducă dependența de dolar primesc o infrastructură financiară pe care o pot utiliza.
Problema fundamentală nu a fost însă rezolvată. Măsurile care ar putea transforma yuanul într-o monedă mult mai atractivă la nivel internațional, precum un curs complet liber și deschiderea contului de capital, sunt aceleași măsuri care ar reduce controlul Partidului Comunist Chinez asupra sistemului financiar intern.
Beijingul preferă astfel o cale diferită. Controlează moneda, cumpără aur, extinde infrastructura de plăți și încearcă să mențină capitalul în interiorul țării prin reglementări, nu printr-o liberalizare completă a pieței.
Pentru Statele Unite, riscul imediat nu este pierderea poziției dominante a dolarului. Datele SWIFT continuă să arate o diferență foarte mare în favoarea monedei americane.
Riscul este o diminuare treptată a influenței dolarului în anumite segmente ale comerțului mondial. Tranzacțiile cu statele din Sudul Global și cu țările aflate sub sancțiuni pot fi decontate tot mai des prin mecanisme aflate în afara infrastructurii financiare construite și supravegheate de Statele Unite. Schimbarea poate părea redusă de la un trimestru la altul, dar Beijingul urmărește o strategie pe termen lung, în care yuanul, aurul și sistemele alternative de plăți funcționează împreună.
Administrația de Stat pentru Schimburi Valutare din China publică de regulă datele oficiale privind rezervele lunii precedente în jurul datei de 7. Cifrele pentru august, așteptate în jurul datei de 7 septembrie, vor arăta dacă Banca Populară a Chinei și-a continuat achizițiile de aur pentru a 22-a lună consecutivă, după cele 20 de tone cumpărate în iulie.
Datele vor apărea cu aproximativ o săptămână înaintea reuniunii Rezervei Federale din 15 și 16 septembrie. O eventuală reducere a dobânzilor în Statele Unite ar putea pune o nouă presiune asupra dolarului.
În acest scenariu, piețele vor urmări din nou cât din deprecierea monedei americane va permite Beijingul să se reflecte în aprecierea yuanului și cât de strict va continua Banca Populară a Chinei să controleze evoluția propriei monede.