Europa mai are nevoie de SUA pentru a se apăra încă un deceniu, așadar liderii de pe continent ar trebui să aibă grijă să nu-l îndepărteze pe Donald Trump, a declarat, pentru POLITICO, ministrul belgian al Apărării, Theo Francken. Totuși, Francken a subliniat că există limite, în special când vine vorba despre recentele atacuri ale lui Trump la adresa premierului italian Giorgia Meloni.
„Desigur, avem nevoie de el ca aliat, dar de Meloni să nu se atingă. Ea este regina centrului-dreapta din Europa. Ea este alfa, liderul nostru dominant. Să o lase în pace”, a spus ministrul naționalist flamand.
Duminică seara, Trump a postat o fotografie cu Meloni, glumind că ar avea nevoie de un ordin de restricție împotriva premierului italian. Acest gest public de provocare a urmat unei întâlniri stânjenitoare dintre cei doi lideri la summitul G7 din iunie, desfășurat la Evian (Franța). Ulterior, Trump a susținut că Meloni l-a „implorat” să facă o fotografie cu ea, afirmație pe care liderul italian a negat-o categoric.
„O ador, este conservatoare, este complet pe aceeași lungime de undă… și apoi să te cerți din ce cauză? Din cauza unei fotografii!”, a spus Francken.
Ministrul belgian al Apărării a subliniat că Uniunea Europeană este departe de a fi pregătită să se apere fără sprijinul continuu al SUA, astfel că europenii „trebuie să-i păstreze pe americani alături de ei”. Europei îi vor trebui „între 5 și 10 ani” pentru a-și dezvolta capacitățile militare convenționale pe care le asigură, în prezent, SUA, a precizat el.
Trump i-a criticat frecvent pe aliații din NATO, săptămâna trecută reproșându-le nivelul scăzut al cheltuielilor pentru apărare, și a retras o parte dintre trupele americane din Germania. Luna trecută, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat o analiză, pe o perioadă de șase luni, a prezenței militare a SUA în Europa.
Presiunile exercitate de Trump, coroborate cu teama tot mai mare față de amenințarea reprezentată de Rusia, determină țările europene să își majoreze bugetele pentru apărare și să își consolideze propriile piețe de profil.
Declarațiile lui Francken survin în contextul în care Comisia Europeană pregătește propuneri menite să încurajeze achizițiile transfrontaliere în domeniul apărării, prin limitarea protecționismului național.
„Îmi doresc o piață unică în toate privințele”, a afirmat Francken.
De asemenea, el a îndemnat statele să recurgă cu moderație la clauza de exceptare care le-ar permite să favorizeze companiile naționale de apărare în cadrul contractelor de armament, calificând o astfel de practică drept „total protecționistă”.
„Suntem printre cei mai silitori elevi din clasă. Nu uzăm de această prevedere în mod constant… O folosim doar în situații cu totul excepționale”, a precizat el.
Belgia a invocat această portiță legislativă în urmă cu doar doi ani, înainte ca Francken să preia funcția, pentru a evita procedura de licitație competitivă la aprobarea unui contract de armament ușor cu producătorul belgian FN Herstal.
Totuși, în condițiile în care eforturile europene în domeniul apărării sunt în plină intensificare, esențial este să nu fie provocată nemulțumirea lui Trump, a subliniat Francken.
„Avem nevoie de americani; trebuie să fim diplomați, să le ascultăm opiniile și să încercăm să abordăm lucrurile cu tact.”
Deși cifrele oficiale ale guvernului belgian indică faptul că țara depășește ușor fostul obiectiv NATO de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, un raport oficial de monitorizare, publicat luni, a relevat că, dacă tendințele actuale de cheltuieli se mențin, Belgia va atinge un nivel de doar 1,93% din PIB până în 2029.
Acest ritm este departe de cel necesar pentru atingerea noului obiectiv al Alianței, respectiv alocarea a 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare până în 2035, ceea ce expune țara riscului de a deveni ținta unui atac verbal din partea lui Trump la Ankara.