Biden spune ca SUA iau in considerare cererea Australiei de a renunta la urmarirea penala a lui Julian Assange

Presedintele SUA, Joe Biden, le-a declarat miercuri reporterilor de la Casa Alba ca administratia sa „ia in considerare” o solicitare din partea Australiei de a renunta la acuzatiile impotriva fondatorului Wikileaks, Julian Assange, potrivit CNN.

In februarie, Parlamentul australian a aprobat o motiune prin care cere ca Assange sa fie eliberat in tara sa natala, Australia.

Intrebat miercuri despre apelul Australiei de a pune capat urmaririi penale a lui Assange, Biden le-a spus reporterilor de la Casa Alba: „Luam in considerare acest lucru”. CNN a contactat Consiliul National de Securitate pentru comentarii suplimentare cu privire la comentariul presedintelui.

Autoritatile americane spun ca Assange, in varsta de 52 de ani, a pus vieti in pericol publicand documente militare secrete si ca de ani de zile solicita extradarea lui sub acuzatia de spionaj. Assange este urmarit de SUA pentru publicarea inregistrarilor militare confidentiale furnizate de fostul analist al serviciilor secrete ale armatei, Chelsea Manning, in 2010 si 2011.

In 2019, procurorii din Virginia l-au acuzat pe Assange de 18 infractiuni, inclusiv o acuzatie de conspiratie pentru incercarea de a pirata un computer in legatura cu publicarea in 2010 a materialului militar clasificat obtinut prin Manning si 17 acuzatii suplimentare in temeiul Legii privind spionajul.

Procuratura sustine ca Assange l-a determinat pe Manning sa obtina mii de pagini de note diplomatice americane nefiltrate care ar putea pune in pericol surse confidentiale, rapoarte de activitate semnificative legate de razboiul din Irak si informatii legate de detinutii din Guantanamo Bay.

Fiecare dintre aceste acuzatii presupune o pedeapsa potentiala de 10 ani, ceea ce inseamna ca, daca va fi gasit vinovat, Assange ar putea fi condamnat la pana la 175 de ani de inchisoare.

Assange s-a luptat cu extradarea in ultimii cinci ani din inchisoarea Belmarsh din Londra, iar timp de sapte ani inainte, a fost inchis ca refugiat politic la ambasada ecuadoriana din capitala Marii Britanii. Cazul sau a starnit condamnari din partea sustinatorilor libertatii de exprimare care spun ca daca extradarea lui este permisa, aceasta va avea un efect infricosator asupra libertatilor presei.

Luna trecuta, el a facut apel la decizia de extradare, argumentand ca cazul impotriva lui a fost motivat politic si ca nu se va confrunta cu un proces echitabil. Un complet de doi judecatori a declarat ca Assange, cetatean australian, nu va fi extradat imediat si a acordat SUA trei saptamani pentru a oferi o serie de asigurari cu privire la drepturile lui Assange conform Primului Amendament si ca nu va primi pedeapsa cu moartea.

Daca SUA nu reusesc sa le furnizeze, lui Assange i se va permite sa faca apel la extradarea sa la o audiere in mai. Hotararea ii ofera lui Assange un colac de salvare extraordinar intr-o saga care dureaza de ani de zile, care i-a adus celebritatea pentru ca a dezvaluit ceea ce el a descris anterior pentru CNN drept „dovezi convingatoare ale crimelor de razboi” comise de coalitia condusa de SUA si de fortele guvernamentale irakiene.