Adaugă ca sursă preferată pe Google
Termenul bio a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente de marketing din industria alimentară. Pentru mulți consumatori, un produs pe care apare această denumire pare automat mai sănătos, mai curat și mai sigur. Realitatea este însă mai complexă.
Cuprins
Nu orice aliment care sugerează naturalețe este și certificat ecologic, iar aspectul ambalajului, culoarea verde sau expresiile care trimit la natură nu reprezintă dovezi privind metoda de producție.
În Uniunea Europeană, termenii bio, eco și organic sunt legați de reguli precise atunci când sunt utilizați pentru produsele certificate. Asta nu înseamnă că orice produs perceput de cumpărător drept bio îndeplinește automat aceste standarde. Confuzia apare mai ales atunci când mesajele comerciale folosesc termeni precum natural, tradițional, curat sau provenit din natură, care pot crea o impresie asemănătoare fără a avea aceeași semnificație juridică.
Din punct de vedere medical și nutrițional, eticheta bio nu transformă un aliment într-un produs care poate fi consumat fără limită și nici nu garantează o valoare nutritivă superioară în orice situație.
Un biscuit ecologic rămâne un biscuit. Dacă are cantități mari de zahăr, grăsimi sau sare, organismul nu îl va metaboliza radical diferit doar pentru că ingredientele provin din agricultură ecologică. Același principiu se aplică băuturilor îndulcite, deserturilor, cerealelor foarte procesate și gustărilor sărate.
Pentru sănătate contează compoziția generală a alimentului, cantitatea consumată, frecvența și ansamblul dietei. O persoană poate avea o alimentație dezechilibrată chiar dacă o mare parte dintre produsele cumpărate sunt certificate ecologic.
Produsele bio pot avea anumite avantaje legate de modul de producție și de limitarea utilizării unor substanțe, însă acestea nu trebuie confundate cu promisiunea că produsul previne boli sau că este superior din punct de vedere medical în toate situațiile.
Ambalajul verde poate induce consumatorul în eroare
Una dintre cele mai frecvente surse de confuzie este prezentarea produselor. Frunze, câmpuri, ferme, culori pământii și expresii precum natural sau din ingrediente atent selecționate pot determina cumpărătorul să creadă că alimentul este ecologic.
Aceste elemente vizuale nu sunt suficiente. Consumatorul trebuie să facă diferența dintre imaginea de produs sănătos și certificarea efectivă.
Un aliment poate fi natural fără să fie bio, iar unul bio poate fi intens procesat. Cele două noțiuni nu sunt sinonime. De aceea, citirea etichetei este mai importantă decât impresia creată de partea frontală a ambalajului.
În cazul produselor certificate în sistemul ecologic european există elemente oficiale de identificare și informații privind organismul de control și originea materiilor prime. Aceste detalii au o valoare mai mare decât sloganurile publicitare.
Certificarea ecologică nu elimină toate riscurile
O altă idee greșită este că alimentele bio ar fi complet lipsite de pesticide, contaminanți sau microorganisme. Agricultura ecologică impune restricții importante și reguli specifice, dar nu poate transforma alimentele în produse sterile.
Fructele și legumele, indiferent de metoda de cultivare, trebuie manipulate și spălate corespunzător. Carnea, ouăle și produsele lactate necesită aceleași măsuri de păstrare și preparare în siguranță.
Riscul microbiologic nu dispare odată cu certificarea ecologică. Bacterii precum Salmonella, Campylobacter sau anumite tulpini de Escherichia coli pot contamina produse alimentare indiferent de imaginea lor comercială. Respectarea temperaturilor de păstrare, igiena mâinilor, evitarea contaminării încrucișate și prepararea termică adecvată rămân esențiale.
Prin urmare, cumpărarea unui produs bio nu înlocuiește regulile obișnuite de siguranță alimentară.
Diferențele nutriționale nu justifică promisiuni spectaculoase
Cercetarea privind diferențele dintre alimentele ecologice și cele convenționale a identificat variații pentru anumiți nutrienți și pentru nivelurile unor reziduuri. Aceste rezultate nu susțin însă ideea că simpla trecere la produse bio reprezintă un tratament sau o metodă sigură de prevenire a bolilor.
Starea de sănătate este influențată de mult mai mulți factori. Consumul suficient de legume și fructe, aportul de fibre, reducerea excesului de sare și zahăr, activitatea fizică, somnul și evitarea fumatului au o importanță majoră.
Din perspectiva sănătății publice, ar fi greșit ca o persoană să consume mai puține legume și fructe doar pentru că nu își permite variantele ecologice. Produsele convenționale pot face parte dintr-o dietă sănătoasă și echilibrată.
De asemenea, prețul mai ridicat nu trebuie interpretat ca o dovadă automată a unei valori nutritive mai mari. Costul poate reflecta metodele de producție, certificarea, randamentul agricol, distribuția și alte elemente ale lanțului comercial.
Cumpărătorul trebuie să verifice eticheta, nu promisiunea
În loc să pornească de la ideea că tot ce pare bio este bio sau că toate produsele ecologice sunt în mod automat mai sănătoase, consumatorul poate analiza câteva informații simple de pe ambalaj.
Certificarea trebuie diferențiată de formulările publicitare. Lista ingredientelor arată ce conține cu adevărat produsul, iar declarația nutrițională indică nivelurile de zaharuri, grăsimi, sare și alți nutrienți importanți.
Este utilă și compararea produselor din aceeași categorie. Un aliment convențional cu puține ingrediente, conținut redus de zahăr și un profil nutrițional bun poate reprezenta o alegere mai potrivită decât un produs bio ultraprocesat și bogat în calorii.
Problema reală nu este existența alimentelor ecologice, ci tendința de a transforma termenul bio într-o garanție universală de sănătate. Certificarea ecologică descrie în primul rând un sistem de producție supus unor reguli specifice. Nu reprezintă un diagnostic nutrițional și nici o recomandare medicală.
Consumatorii au motive să fie atenți la diferența dintre certificare și marketing, dar afirmația că majoritatea produselor bio ar fi false nu poate fi generalizată fără dovezi. O alegere informată se bazează pe eticheta completă, pe certificare și pe profilul nutrițional al alimentului, nu doar pe cuvântul bio tipărit cu litere mari pe ambalaj.
Recomandări
Citește mai departe
Luca Niculescu, desemnat luni de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, este diplomat, fost ambasador al României în Franța și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, unde coordonează procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În vârstă de 55 de ani, Niculescu a lucrat peste două decenii […]
Lângă baza militară Fairford din Marea Britanie, au fost reținuți mai mulți bărbați care ar fi putut plănui un atac. La scurt timp după aceea, toate bombardierele americane dispar din bază. Cu toate acestea, Statele Unite nu confirmă nicio legătură. În urma incidentului de la o bază aeriană americană din Marea Britanie, Pentagonul și-a rechemat […]
Ai terminat de mâncat, nu îți mai este foame, dar mintea continuă să se întoarcă la mâncare. Te gândești la ceva dulce, îți amintești ce ai în frigider, calculezi cât mai este până la următoarea masă sau începi să negociezi cu tine însuți dacă poți lua o gustare. Pentru unele persoane, acest dialog interior poate […]
Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa al NATO, Alexus Grynkewich, elaborează o strategie pentru obținerea unei victorii rapide în cazul unui atac rusesc asupra flancului estic al Alianței, cu un accent deosebit pe integrarea noilor tehnologii de apărare, precum dronele și inteligența artificială. Grynkewich urmează să prezinte documentul în Polonia pe 12 octombrie. Oficiali […]
Senatorul Ninel Peia, fost membru AUR, în prezent în grupul PACE, a afirmat luni, după consultările de la Palatul Cotroceni, că George Simion ar apărea în interceptările din dosarul de corupție al omului de afaceri Fănel Bogos. Senatorul a legat presupusele interceptări de reacția AUR la citarea premierului interimar Ilie Bolojan la DNA Iași. Partidul […]
