Birchall cere ca DNA și Parchetul să se autosesizeze: ”Să verifice dacă proiecte energetice strategice ale României au fost blocate de interese externe”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Birchall invocă proiectele privind gazele de şist, Neptun Deep, hidrocentralele începute şi nefinalizate, precum şi investiţiile din domeniul nuclear, susţinând că România ajunge în mod repetat aproape de momentul valorificării unor resurse strategice, după care apar modificări legislative, blocaje administrative, contestaţii sau retrageri ale investitorilor.

„România identifică o resursă strategică. Găseşte investitori. Cheltuieşte bani. Investeşte ani de muncă. Proiectul înaintează şi ajunge aproape de momentul în care ar trebui să producă energie, venituri şi securitate pentru ţară. Apoi, brusc, «ceva» se întâmplă. Se schimbă legislaţia. Apar blocaje administrative şi contestaţii. Se anulează sau se reiau avizele. Investitorii se retrag”, a scris Ana Birchall, luni, pe Facebook.

Presshub: Un raport guvernamental arată haosul din lumea ONG-urilor de utilitate publică. Zeci de organizații, printre care cluburi sportive, fundații culturale și asociații din domeniul justiției, riscă să piardă statutul

„Putin repetă greșeala lui Hitler, când bombarda Londra: atacând orașele ucrainene îi va uni și mai mult pe ucraineni în jurul lui Zelenski”, afirmă ministrul polonez de Externe

Potrivit acesteia, proiectele ajung astfel să fie amânate sau reluate într-o altă formulă, cu noi costuri şi cu ani pierduţi.

„Aşa s-a întâmplat cu gazele de şist şi Chevron. Aşa s-a întâmplat cu ExxonMobil şi Neptun Deep. Aşa se întâmplă cu hidrocentrale începute, construite în proporţii foarte mari, dar care rămân ani întregi blocate înainte de punerea în funcţiune. Aşa riscăm să se întâmple cu alte proiecte strategice din sectorul nuclear, hidroenergetic şi al gazelor naturale dacă nu se iau măsuri acum”, susţine fostul ministru.

„De ce a fost nevoie de atâţia ani în cazul Neptun Deep?”

Ana Birchall se referă în mod special la proiectul Neptun Deep, amintind că ExxonMobil a participat la descoperirea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, dar şi-a vândut ulterior participaţia către Romgaz.

„Este bine că statul român participă astăzi direct la proiect. Dar trebuie să avem curajul să ne întrebăm de ce a fost nevoie de atâţia ani, de o schimbare fundamentală a formulei şi de plata a peste un miliard de dolari pentru preluarea participaţiei companiei americane”, afirmă Birchall.

Ea consideră că menţinerea ExxonMobil în proiect ar fi avut şi o relevanţă strategică pentru România, prin existenţa unui interes economic american major în Marea Neagră.

„Dacă ExxonMobil ar fi rămas implicată direct în exploatarea gazelor din Marea Neagră, nu numai că proiectul era mult mai avansat, dar România ar fi avut în zonă şi un interes economic american major, concret, de miliarde de dolari”, susţine fostul ministru.

Birchall precizează că prezenţa unei companii americane nu ar fi reprezentat în sine o garanţie militară, dar apreciază că un interes economic major al SUA ar fi crescut atenţia Washingtonului pentru securitatea infrastructurii energetice şi a regiunii.

„O companie americană importantă implicată în Neptun Deep ar fi crescut inevitabil interesul politic al Washingtonului pentru securitatea infrastructurii energetice, stabilitatea regiunii şi protejarea libertăţii de navigaţie în Marea Neagră. În actualul context de securitate, acest lucru ar fi avut valoare strategică pentru România şi îmi e greu să cred că în Marea Neagră ar mai fi zburat drone, fie ele ruseşti sau ucrainene!”, afirmă Ana Birchall.

„Incompetenţă sau influenţe externe?”

Fostul ministru al Justiţiei susţine că autorităţile trebuie să stabilească dacă blocajele din sectorul energetic au fost provocate exclusiv de problemele administraţiei româneşti sau dacă au existat şi acţiuni externe.

„Este totul numai rezultatul incompetenţei administrative româneşti sau, în anumite situaţii, au existat şi influenţe ori interese externe care au urmărit blocarea avantajelor energetice ale României? Sau ambele în deplină armonie?!”, întreabă Birchall.

Ea subliniază că nu există, în acest moment, probe care să permită formularea unor acuzaţii privind intervenţii externe, dar consideră că această ipoteză nu trebuie exclusă fără verificări.

„Nu ştim dacă a existat o asemenea intervenţie externă. Nu avem dreptul să formulăm acuzaţii fără probe. Dar nici nu avem dreptul să excludem din start această ipoteză, mai ales într-un domeniu în care interesele economice şi geopolitice sunt uriaşe, iar o Românie independentă energetic ar schimba raporturile de putere din regiune”, afirmă fostul ministru.

Potrivit acesteia, actorii ostili pot utiliza dezinformarea, influenţa politică, presiunile economice, organizaţii-paravan sau nemulţumirile sociale pentru a bloca proiecte strategice.

„Ar fi naiv să credem că energia românească este imună la astfel de interese”, susţine Birchall.

„Uneori nici nu este nevoie ca cineva din exterior să saboteze România”

Ana Birchall avertizează însă că ipoteza unor intervenţii externe nu trebuie folosită pentru a ascunde responsabilitatea autorităţilor române.

„Incompetenţa administrativă, lipsa de continuitate, legislaţia făcută prost – intenţionat sau nu?! -, schimbarea regulilor în timpul jocului, politizarea instituţiilor şi teama funcţionarilor de a lua decizii sunt realităţi demonstrate în mod repetat în România”, afirmă aceasta.

„Uneori nici nu este nevoie ca cineva din exterior să saboteze România. O facem singuri, prin incompetenţă, laşitate administrativă şi decizii politice lipsite de viziune”, adaugă fostul ministru al Justiţiei.

Ea consideră că o administraţie slabă reprezintă inclusiv o vulnerabilitate de securitate naţională, deoarece poate fi influenţată sau exploatată de actorii interesaţi să împiedice România să devină un mare producător regional de energie.

Birchall cere verificarea deciziilor, finanţărilor şi reţelelor de influenţă

Fostul ministru solicită investigaţii instituţionale asupra modului în care au fost luate deciziile referitoare la proiectele energetice strategice.

„Trebuie analizate ambele posibilităţi: incompetenţa internă şi eventuala influenţă externă prin investigaţii instituţionale serioase, verificarea deciziilor, a finanţărilor, a reţelelor de influenţă şi a persoanelor care au blocat ori întârziat repetat proiectele strategice”, susţine Birchall.

Ea formulează o serie de întrebări privind persoanele care au modificat legislaţia înaintea unor decizii de investiţie, au întârziat avize sau au beneficiat economic ori politic de retragerea investitorilor.

„Cine a schimbat regulile exact înaintea deciziilor de investiţie? Cine a întârziat avizele şi autorizaţiile? Cine a beneficiat economic sau politic de retragerea unor investitori? Cine a finanţat campaniile împotriva proiectelor strategice? Cine răspunde pentru proiectele construite aproape integral, dar rămase nefuncţionale? Şi de ce România ajunge atât de des aproape de linia de sosire, pentru ca apoi să fie trimisă din nou la punctul de plecare?”, întreabă Ana Birchall.

Ea precizează că nu afirmă că toate cazurile sunt legate între ele, dar consideră că repetarea unor situaţii similare justifică investigaţii.

„O Românie care produce energie nucleară, gaze naturale şi hidroenergie suficientă pentru propriile nevoi şi pentru export este o Românie mai independentă, mai competitivă şi mai greu de şantajat. Iar cei care au de pierdut din această independenţă nu se află neapărat numai în interiorul ţării”, afirmă fostul ministru.

„Instituţiile statului, începând cu Parchetul General şi DNA, au obligaţia să afle. Iar românii au dreptul să cunoască adevărul, iar legea să fie aplicată!”, concluzionează Ana Birchall.

Într-un post-scriptum, aceasta afirmă că pentru ea reprezintă „un grav semn de întrebare” faptul că Parchetul General şi DNA nu s-au autosesizat până în prezent sau nu au fost sesizate oficial în legătură cu aceste situaţii.