„Blocaj”. Augustin Lazar intra in ring, reactie dura la ordonanta Toader-Dragnea. Sunt numeroase prevederi neconstitutionale

news

Procurorul general, Augustin Lazar, a dat publicitatii, marti seara, un comunicat de presa in care critica dur prevederile din ordornanta de urgenta a lui Tudorel Toader.

Lazar foloseste repetat cuvantul „blocaj” si atrage atentia ca unele prevederi sunt neconstitutionale.

PUNCT DE VEDERE AL PROCURORULUI GENERAL AL PICCJ PRIVIND MODIFICARILE ADUSE LEGILOR JUSTITIEI.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), luand in considerare concluziile Curtii Europene a Drepturilor Omului formulate in cauza Baka c. Ungariei (Hotararea din 27 mai 2014), vazand proiectul ordonantei de urgenta transmis Consiliului Superior al Magistraturii, isi exprima ingrijorarea fata de blocajul institutional al Ministerului Public ce ar putea fi generat de recentele modificari ale legilor justitiei si de asemenea fata de neconstitutionalitatea unora dintre prevederi.
Astfel:

● In ceea ce priveste modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.

– Urgenta si situatia extraordinara pentru adoptarea acestei solutii legislative nu sunt justificate in expunerea de motive si in preambulul ordonantei de urgenta, Guvernul neexpunand niciun motiv pentru care, in privinta functiilor de conducere prev. de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 sa deroge de la principiul separarii carierelor, consfintit prin modificarile aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 si 317/2004 in cursul anului 2018, potrivit carora, gestionarea carierei procurorilor se realizeaza de catre Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Interventia legislativa da expresie unei abordari inconsecvente a principiului separarii carierelor si, sub acest aspect se observa ca solutia legislativa ce ar urma sa fie adoptata de Guvern, ca legiuitor delegat, nu a fost edictata in scopul de a raspunde unei nevoi de reglementare stringente, unicul scop al reglementarii fiind doar acela de a contracara vointa Parlamentului, ca organ legislativ suprem.

In acelasi context, se constata ca dispozitiile potrivit carora pot fi numiti in functiile de conducere prev. de art. 54 alin. (1) si judecatori care au indeplinit functia de procuror induc un tratament juridic discriminatoriu intre judecatori si procurori, de vreme ce, procurorii nu pot accede in functii de conducere din cadrul instantelor judecatoresti si nici chiar in functii de executie corespunzatoare instantei la nivelul careia isi desfasoara activitatea.

Se observa ca modificarea adusa art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu mai contine nicio conditie de vechime minima pentru numirea in functiile de conducere la varful ierarhiei Ministerului Public, ceea ce atrage lipsa de previzibilitate a normei de modificare.

Sunt ignorate de asemenea si recomandarile Rapoartelor MVC, Comisiei de la Venetia si GRECO.

● Introducerea art. 54 alin. (7 ind.1) din Legea nr. 303/2004 si art. 17 din proiectul ordonantei

Introducerea acestor modificari este justificata in expunerea de motive a proiectului ordonantei de urgenta prin: „necesitatea consolidarii institutionale a acestor structuri de parchet, dandu-se eficienta dispozitiilor legale care sa reglementeze mecanismele de numire in aceste functii de conducere, cu evitarea situatiilor de provizorat, lipsa unor conduceri stabile a acestor institutii judiciare generand probleme in ceea ce priveste asigurarea unui management de calitate”.

Argumentele constand in lipsa unei conduceri stabile si a unui management de calitate se plaseaza exclusiv la nivel de asertiune, nefiind produsa nicio dovada factuala in sprijinul acestora.

Aratam insa, ca, aplicarea coroborata a dispozitiilor tranzitorii din art. 17, si art. 54 alin. 7 ind.1 este susceptibila sa produca efecte previzibile contrare motivelor indicate de initiatorul proiectului de reglementare. Se va crea provizoratul pretins a fi inlaturat si, mai mult, acesta va fi accentuat, in conditiile lipsei unor mecanisme care sa permita ocuparea acestor functii prin numire in termenul de 45 de zile prevazut de art. 17 din proiect.

O asemenea situatie, va conduce la blocaj institutional la varful Ministerului Public si al structurilor precizate, ceea ce pune in discutie incalcarea art. 115 alin. (6) din Constitutie, potrivit caruia, ordonantele de urgenta nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului si creeaza premisele unui conflict juridic de natura constitutionala. Este de preferat o conducere „provizorie” decat absenta oricarei conduceri, mai ales in sistemele care functioneaza pe principiul controlului ierarhic si al unitatii de actiune.

● Introducerea alin. (6) din art. art. 88 ind.1 din Legea nr.304/2004

Potrivit expunerii de motive a proiectului de reglementare, prin adoptarea acestor dispozitii se tinde la inlaturarea unor neclaritati sau dificultati legate de functionarea pana in prezent a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Precizarea introdusa nu era necesara, de vreme ce ierarhia functiilor rezulta in mod clar din reglementarea acestei structuri (Sectiunea nr. 2 ind.1 din Cap. II- Organizarea Ministerului Public al Legii nr. 304/2004 – procuror sef sectie, procuror sef adjunct sectie, procuror), aspect absolut clar si valabil in tot sistemul Ministerului Public, acolo unde exista sectii/directii.

In plus, ea prezinta potentialul de a crea dificultati de interpretare si aplicare a dispozitiilor din Codul de procedura penala; de asemenea, in raport cu unele dintre dispozitiile acestui cod, este redundanta, de pilda, art. 318 alin. (10) din Codul de procedura penala.

Solutia legislativa contravine par. 150 teza finala si par. 151 din Decizia nr. 33/2018 a Curtii Constitutionale, ceea ce constituie o incalcare a art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Prin efectul lor concret, aceste dispozitii inlatura controlul ierarhic pe care il exercita potrivit legii procurorul general al PICCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constitutie si principiului constitutional, al controlului ierarhic, care sta la baza functionarii Ministerului Public.

● Dispozitiile art. 14 pct. 6 care instituie atributia Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie de a exercita si retrage caile de atac, coroborate cu disp. art. 88 ind.8 alin. (2) care prevede participarea la solutionarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei este criticabila pentru urmatoarele argumente:

– incalca independenta procurorului de sedinta, prev. de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, in conditiile in care procurorii care exercita/retrag calea de atac nu fac parte din aceeasi structura (sectie/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participa la solutionarea cauzelor;
– lipsa de identitate a structurilor din care fac parte procurorii mentionati creeaza si premisele unor disfunctionalitati, contrar celor afirmate in expunerea de motive.

Toate aceste modificari pot conduce la aparitia unui blocaj institutional, Ministerul Public putand ajunge in situatia de a nu-si exercita corespunzator atributiile constitutionale de reprezentare a intereselor generale ale societatii, aparare a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Ce prevede ordonanta lui Tudorel Toader

Principalele modificari aduse de noua ordonanta pe justitie, adoptat marti de Guvern la propunerea lui Tudorel Toader, faciliteaza capturarea ultimelor redute din justitie, DNA si Parchetul General, de catre Regimul Dragnea.

Ordonanta prevede ca la sefia marilor parchete vor putea concura si judecatori, nu numai procuri. Prin urmare, a explicat Tudorel Toader, numirea procurorilor sefi nu se mai face cu aviz de la Sectia pentru procurori a CSM ci de catre plenul CSM.

De ce a fost nevoie de aceasta modificare? Sectia de procurori a CSM este defavorabila PSD, de cele mai multe ori a dat aviz negativ propunerilor lui Tudorel Toader, in timp ce plenul CSM este favorabil PSD. CSM este condus acum de judecatoarea Lia Savonea, ale carei simpatii pentru PSD sunt de notorietate.

In al doilea rand, ordonanta de astazi elimina posibilitatea ca functiile de rang inalt din parchete sa mai poata fi delegate. „Cei delegati azi raman in functie 45 de zile, dar posturile trebuie ocupate in conditiile legii”, a subliniat Toader.

Prin urmare, dupa ce expira mandatul actualul procuror-sef interimar al DNA, Calin Nistor, nu poate fi numit un alt conducator interimar, astfel incat presedintele Iohannis este obligat sa aleaga ce propune Tudorel Toader pentru sefia DNA. Reamintim c a este inca in vigoare propunerea ca Adina Florea sa conduca DNA.

De asemenea, dupa ce lui Augustin Lazar i se va incheia mandatul, in luna aprilie, el nu va mai putea fi delegat pe aceeasi functie de Sectia pentru procurori a CSM, adica nu va mai putea ramane sa conduca PICCJ ca interimar timp de 6 luni.

De asemenea, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie este scoasa de sub autoritatea procurorului general, fiind transformata in directie. In fapt, aceasta structura devine stat in stat, va putea sa ancheteze orice magistrat in orice moment, blocand posibilitatea ca procurorul general, Augustin Lazar, sa infirme a actele de urmarire penala ale procurorilor din sectia speciala daca le considera ca fiind nelegale sau netemeinice.

Mai mult despre:


Comentarii: