Bloomberg, despre inaugurarea ”celei mai mari catedrale ortodoxe din lume”: ”Emană putere și opulență/ România este divizată de un război cultural între naționaliștii mai pioși și liberalii pro-UE, orientați spre Occident”

Influenta agenție de presă americană Bloomberg a dat publicității, sâmbătă, un amplu material dedicat inaugurării la București a celei mai mari catedrale ortodoxe din lume, Catedrala Mântuirii Neamului.

Cu cupolele sale aurite strălucind pe cerul Bucureștiului, cu mai multe mozaicuri decât oriunde altundeva în lume și o capacitate de până la 5.000 de credincioși, Catedrala Mântuirii Neamului emană putere și opulență, astfel se deschide articolul din Bloomberg.

Cu toate acestea, după 15 ani de construcție, inaugurarea din acest weekend a celei mai mari biserici ortodoxe de pe planetă vine într-un moment mai puțin propice pentru România.

După luni de haos politic, un nou guvern încearcă să găsească soluții pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar românii se pregătesc pentru austeritate. Între timp, țara este divizată de un război cultural între naționaliștii mai pioși și conservatori și liberalii pro-UE, orientați spre Occident.

Atac al coloniștilor israelieni în Cisiordania. Patru palestinieni au fost răniți și mai multe proprietăți au fost incendiate

Marea Britanie suspendă schimbul de informații cu SUA privind navele suspectate de trafic de droguri din Caraibe în urma preocupărilor legate de legalitatea operațiunilor militare americane din America Latină

Prețul noii catedrale a crescut vertiginos și se ridică în prezent la 270 de milioane de euro (314 milioane de dolari). Conform calculelor bisericii, doar 10% din această sumă provine din propriile sale fonduri. Restul provine din donații, de la municipalități și de la guvern.

Ca în multe țări care trec printr-o renaștere religioasă, biserica tinde să treacă peste constrângerile financiare pământești. Când criticii spun că noua catedrală este o prioritate nepotrivită într-o țară în care lipsesc spitalele și școlile, susținătorii spun că sunt bani bine cheltuiți, un monument neprețuit al identității naționale lângă enormul – și infamul – Palat al Parlamentului al fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu.

„Este un simbol uimitor pentru România și mă bucur că patriarhul nu a renunțat la visul său”, a spus Florentina Trandafir, 52 de ani, administrator de clădiri. „Niciun ban nu este prea mult când servește voinței și harului lui Dumnezeu.”

Pentru România, însă, banii sunt problema. Guvernul a impus creșteri de impozite și reduceri de cheltuieli nepopulare pentru a evita o scădere a ratingului de credit. Ministrul român al fondurilor europene, Dragos Pislaru, a glumit luna aceasta cu bancherii că criza bugetară ar avea nevoie de o „intervenție divină”.

Problemele financiare au fost agravate de politică. România tocmai a depășit cea mai gravă criză politică de la prăbușirea comunismului, după ce un candidat marginal pro-rus a ieșit din anonimat și a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut cu, după cum a spus el, ajutorul lui Dumnezeu.

Judecătorii au anulat rezultatul, invocând rapoarte ale serviciilor de securitate privind amestecul Rusiei. La alegerile repetate din mai, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, l-a învins pe un alt candidat de extremă dreapta. Cu toate acestea, certurile din interiorul coaliției de guvernare sunt acum aproape săptămânale.

Acest lucru a lăsat țara cu 19 milioane de locuitori mai divizată ca niciodată, Biserica Ortodoxă fiind considerată un factor de unificare. Numai armata se bucură de mai multă încredere ca instituție, potrivit unui sondaj recent realizat de Inscop Research.

România are a patra comunitate ortodoxă ca mărime din lume, după Rusia, Etiopia și Ucraina. Țara are aproximativ 27.000 de biserici, marea majoritate ortodoxe, potrivit Oficiului pentru Religie al Guvernului. Aproximativ 90% dintre români spun că cred în Dumnezeu, potrivit Inscop.

„Biserica este o instituție națională și idealizată ca atare – este exclusă de la critică”, a declarat Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie a Europei de Sud-Est la Universitatea din Viena și autor al unei cărți recente despre Biserica Ortodoxă Română. „Încrederea este o marfă foarte rară în viața politică și socială din România, în special voința de a avea încredere atunci când lucrurile sunt incerte.”

Construită pe cel mai înalt punct din București, Catedrala Mântuirii Poporului, cunoscută și sub numele de Catedrala Națională, este bijuteria coroanei bisericii românești.

Susținătorii o consideră un exemplu rar de proiect finalizat într-o țară cu multe lucrări publice eșuate. Scheletul catedralei neterminate a fost o prezență constantă în peisajul urban în timpul numeroaselor crize, ceea ce a dus la speculații cu privire la posibilitatea finalizării acesteia.

„Sunt de acord că trebuie să construim spitale, dar cine împiedică guvernul sau primăria să facă asta?”, a întrebat Marioara Moldovan, pensionară în vârstă de 70 de ani, după rugăciunile de duminică la o biserică din afara șantierului. „În mod evident, nu biserica este de vină, ci corupția lor.”

România inaugurează cea mai mare catedrală ortodoxă, în ciuda austerității

Dar alții, care se declară credincioși mândri, privesc cu scepticism un proiect atât de fastuos. Iulian Savin, în vârstă de 44 de ani, proprietarul unei mici firme de curățenie, l-a comparat cu palatul „la fel de mare și la fel de inutil” construit sub Ceaușescu în vecinătate.

„Va aduce această catedrală strălucitoare mântuirea poporului român?”, a spus Teo Paduru, 39 de ani, un brutar care conduce un Uber în timpul liber. „Nu cred, atâta timp cât suntem atât de divizați și răi unii cu alții, nimic nu se va schimba. Biserica ar trebui să se preocupe mai mult de asta.”

Biserica Ortodoxă susține că fondurile au fost cheltuite în mod judicios și transparent și că catedrala va atrage vizitatori și va readuce prestigiul capitalei românești.

Deși factura finală va crește odată cu finalizarea celor două turnuri de intrare și a decorațiunilor interioare, suma totală nu va fi exagerată, având în vedere amploarea și ambiția proiectului, a declarat Adrian Agachi, preot și purtător de cuvânt al biroului patriarhului. El a comparat-o cu suma de aproape 1 miliard de dolari cheltuită pentru restaurarea catedralei Notre Dame după ce un incendiu a devastat catedrala din Paris în 2019.

„Nu este vorba de o risipă de bani publici”, a spus Agachi, recunoscând că vremurile sunt grele și că întreținerea viitoare trebuie să fie eficientă. „Proiectele mari, proiectele importante au necesitat întotdeauna un fel de sacrificiu.”

Guvernul României a declarat că proiectul construirii unei catedrale naționale există încă din secolul al XIX-lea. Acesta a adăugat că cadrul legal pentru cheltuielile statului în acest sens a fost aprobat de parlament și că utilizarea banilor publici este „transparentă și depinde de resursele bugetare disponibile”.

„Bucureștiul este singura capitală europeană care nu a avut niciodată o catedrală ortodoxă națională reprezentativă, iar biserica nu dispunea de un spațiu adecvat pentru a organiza și celebra ceremonii de amploare, de importanță națională”, se arată într-un răspuns scris la întrebările adresate de Bloomberg.

Nu este de mirare că politicienii români, aflați într-o situație dificilă, sunt de mult timp dornici să se prezinte ca buni creștini, în încercarea de a câștiga sprijinul publicului.

Biserica Ortodoxă este oficial neutră din punct de vedere politic. Cu toate acestea, ea a fost supusă unei atenții sporite în timpul alegerilor prezidențiale, când unii membri ai clerului și-au exprimat sprijinul pentru politicieni de extremă dreapta, în special în mediul rural și în regiunile conservatoare din nord, renumite pentru mănăstirile lor.
Discursurile despre credința în Dumnezeu și necesitatea de a apăra valorile tradiționale de Occidentul decadent au jucat un rol important în cea mai recentă campanie electorală, și nu doar în rândul candidaților naționaliști. Fostul prim-ministru Victor Ponta, care a candidat ca independent, și-a lansat candidatura cu un videoclip cu conținut religios puternic, filmat într-o mănăstire istorică.

Dan, câștigătorul final, a declarat că ceea ce l-a deranjat cel mai mult a fost utilizarea credinței în atacurile politice dintre rivali. Primarul devenit președinte a devenit ținta unei campanii de știri false care a folosit faptul că nu este căsătorit cu partenera sa pentru a afirma că este ateu și că nu și-a botezat cei doi copii.

„Toți politicienii încearcă să profite de nivelul ridicat de încredere de care se bucură biserica”, a declarat Remus Stefureac, sociolog și director al companiei de sondaje Inscop. „Pentru o populație profund religioasă, orice material de presă sau campanie negativă împotriva bisericii sau chiar semne de întrebare cu privire la acțiunile sau eforturile financiare ale acesteia tind să aibă un impact foarte limitat.”