BNR il desfiinteaza pe „specialistul” Ciolacu: „Rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca in debutul anului viitor – sub impactul majorarii si introducerii unor taxe si impozite”
Noul pachet de masuri fiscale, introdus de premierul Marcel Ciolacu, va provoca o crestere a inflatiei, a anuntat miercuri Banca Nationala a Romaniei intr-un comunicat de presa.
„Rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca in debutul anului viitor”, se arata in prognoza BNR.
Comunicatul integral:
„Cele mai recente date si analize indica o decelerare semnificativa a cresterii economiei in a doua parte a anului curent, implicand o dinamica anuala mai modesta a PIB in trimestrul III decat cea anticipata anterior.
Astfel, in intervalul iulie-august, vanzarile cu amanuntul si cele auto-moto, precum si serviciile prestate populatiei au consemnat noi pierderi de dinamica anuala, iar productia industriala si-a prelungit declinul apreciabil in termeni anuali; in schimb, volumul lucrarilor de constructii si-a reaccelerat considerabil cresterea in raport cu aceeasi perioada din 2022, in principal pe seama evolutiilor de pe segmentul nerezidential si de pe cel al constructiilor ingineresti.
Totodata, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii a continuat sa-si mareasca ecartul pozitiv fata de cea a importurilor, care a intrat relativ mai pronuntat in teritoriul negativ in iulie-august. Drept consecinta, deficitul comercial si-a reaccentuat contractia in termeni anuali, iar cel de cont curent si-a atenuat-o doar usor, in conditiile in care inrautatirea substantiala a soldului balantei veniturilor primare a fost partial compensata ca impact de cresterea in acest interval a excedentului balantei veniturilor secundare.
Pe piata muncii, datele recente arata o incetinire pronuntata a cresterii lunare a efectivului salariatilor din economie in iulie-august si mentinerea relativ stabila a ratei somajului BIM, alaturi de descresterea vizibila in acest interval a dinamicii anuale a costului unitar cu forta de munca din industrie, de la un nivel insa deosebit de inalt atins in trimestrul II. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au accentuat usor scaderea in luna octombrie fata de trimestrul III, iar deficitul de forta de munca raportat de companii pentru ultimul trimestru al anului si-a corectat in mare masura cresterea din intervalul precedent, pe seama evolutiilor din industrie si servicii.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au inregistrat mici scaderi spre finele lui octombrie, dupa relativa stabilitate din lunile precedente. Totodata, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat corectia descendenta in perioada recenta – in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune –, in contextul asteptarilor revizuite ale investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed si al calmarii temerilor generate pe piata financiara internationala in prima parte a lunii octombrie de escaladarea tensiunilor geopolitice.
In aceasta conjunctura, dar si pe fondul atractivitatii relative inca ridicate a plasamentelor in moneda nationala, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai inalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodata, moneda nationala si-a stopat tendinta de depreciere fata de dolarul SUA din lunile precedente, in conditiile intreruperii trendului de intarire a acestuia pe pietele financiare internationale.
Creditul acordat sectorului privat si-a accentuat scaderea de ritm in septembrie, la 4,5 la suta, de la 5,5 la suta in august, in contextul unui declin amplu consemnat de dinamica componentei in valuta, contrabalansat doar in mica masura ca impact de reaccelerarea usoara a cresterii creditului in lei. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat si-a stopat totusi ascensiunea in septembrie, la 68,1 la suta, pe fondul efectului statistic al evolutiei cursului de schimb leu/euro.
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia noiembrie 2023, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Prognoza actualizata reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei de-a lungul urmatorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicata insa in 2024 decat cea previzionata anterior, dar usor mai joasa pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca in debutul anului viitor – sub impactul majorarii si introducerii unor taxe si impozite –, si sa descreasca gradual in urmatoarele trimestre, dar sa-si accelereze scaderea in 2025, coborand in interiorul intervalului tintei la finele orizontului prognozei.
Descresterea va fi antrenata pe mai departe de factorii pe partea ofertei, in principal de efecte de baza dezinflationiste si de corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri, carora li se alatura influentele anticipate sa vina din restrangerea relativ abrupta a excedentului de cerere agregata incepand cu trimestrul III 2023 si din intrarea gap-ului PIB in teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu cateva trimestre mai devreme decat se previzionase anterior.
Incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei inflatiei decurg totusi din cresterile de taxe si impozite destinate accelerarii consolidarii bugetare, potential suplimentate in perspectiva, dar si din evolutia cotatiei petrolului, in contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Incertitudini si riscuri notabile raman asociate insa si conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, date fiind, demersurile recente vizand limitarea cheltuielilor bugetare in 2023 si posibila marire in urmatorii ani a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective, dar si implicatiile potentiale ale noii legislatii privind pensiile si salariile din sectorul public, precum si eventuale noi majorari salariale acordate personalului bugetar.
In acelasi timp, incertitudini si riscuri semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza razboiului din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice sub asteptari din Europa, indeosebi din Germania.
Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
In sedinta de astazi, 8 noiembrie 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”.
