Consiliul de administrație al BNR a păstrat, de asemenea, neschimbate dobânda pentru facilitatea de creditare și cea pentru facilitatea de depozit, în condițiile în care evoluția inflației rămâne principala preocupare a băncii centrale.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia vine în contextul în care banca centrală urmărește în continuare evoluția inflației și efectele măsurilor fiscal-bugetare asupra economiei.
BNR a decis totodată să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, cunoscută drept facilitatea Lombard, la 7,50% pe an. Rata dobânzii aferente facilității de depozit rămâne la 5,50% pe an.
De asemenea, Consiliul de administrație a hotărât să mențină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Decizia BNR vine într-o perioadă în care banca centrală este preocupată de perspectiva inflației. Potrivit evaluărilor prezentate de BNR, rata anuală a inflației ar urma să crească în trimestrul al doilea din 2026 peste nivelurile anticipate anterior.
Banca centrală estimează că rata anuală a inflației ar putea ajunge la 9,8% în iunie 2026, față de 9,2% cât fusese prognozat anterior pentru aceeași perioadă. Pentru luna decembrie, estimarea este de 3,9%, comparativ cu 3,7% în prognoza precedentă.
Potrivit BNR, creșterea inflației este influențată în principal de efectele de bază asociate sectorului energetic, de evoluția cotațiilor unor mărfuri și de eliminarea, la 1 aprilie 2026, a plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
În analiza sa, banca centrală arată că activitatea economică a continuat să fie afectată de măsurile de consolidare fiscală și de nivelul ridicat al inflației. Economia s-a contractat în trimestrul al patrulea din 2025, iar dinamica anuală a încetinit semnificativ.
În același timp, BNR subliniază importanța aplicării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare adoptate și a celor care ar putea fi aprobate în perioada următoare. Acestea sunt considerate necesare pentru continuarea ajustării deficitului bugetar și pentru reducerea dezechilibrului de cont curent.
Banca centrală ia în calcul și riscurile generate de conflictele geopolitice și de tensiunile comerciale internaționale, care ar putea avea efecte asupra piețelor financiare și asupra deciziilor viitoare ale marilor bănci centrale.
BNR păstrează astfel dobânda-cheie la 6,50%, fără să recurgă nici la o majorare, nici la o reducere. În explicațiile oferite anterior, guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că banca centrală trebuie să țină cont atât de inflație, cât și de efectele pe care o politică monetară mai restrictivă le-ar putea avea asupra economiei.
„Am păstrat rata de politică monetară, nu am mai înăsprit-o, nu am nici redus că asta mai trebuia să transmitem un semnal că inflaţia nu contează, nu poate să facă aşa ceva Banca Centrală”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că o majorare mai agresivă a dobânzilor ar putea avea efecte negative asupra economiei, fără să rezolve în aceeași măsură problemele generate de șocurile de ofertă.
„Dacă apeşi pe frână puternic, bineînţeles că vii cu inflaţia în jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea”, a afirmat Isărescu.
BNR urmărește în continuare evoluția inflației, a cererii interne, a creditării și a condițiilor financiare, în condițiile în care economia României traversează o perioadă de ajustare, iar politica fiscală și cea monetară trebuie să țină cont de riscurile existente.