Bodyguard-ul lui Dragnea a devenit „doctorand in filosofie”. Articol de mare revolta al lui Gabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu publica, luni, un amplu articol ironic in care vorbeste despre „destinul” fostului ofiter SPP Adrian Mladinoiu, care ajuns din garda de corp a lui Liviu Dragnea un imnportant demnitar in statul roman si „doctorand in filosofie”.
Fara a incerca sa-si ascunda revolta, Liiceanu face ample descrieri ale decanului Facultatii de Filozofie din Bucuresti, Romulus Brancoveanu, si ale actualului om de incredere al lui Liviu Dragnea, Adrian Mladinoiu. „Nu va e rusine, domnule decan, sa transformati filozofia intr-o tarfa pe care oricine, de la „Ionut“ la „Adrian“, poate s-o agate la orice colt de strada?”, scrie Liiceanu pe contributors.ro.
„Privind fotografia lui „Adrian“, m-a impresionat chipul incremenit, specific profesionistului care stie ca raspunde de viata cuiva si care trebuie sa-si ascunda emotiile sau chiar sa sugereze totala lor absenta. Mi-l imaginam pe Adrian, suplu, cu silueta lui inalta si sprintena, conducand un vehicul blindat cu o suta pe ora pe sinele de cale ferata fara sa alunece un milimetru de pe ele. Asadar, admiratia mea pentru „Adrian“ dupa lectura CV-ului sau, independent de proiectul doctoral in filozofie, a fost spontana si totala. Daca totul, in destinul lui „Adrian“, s-ar fi oprit in punctul acesta, mitul sepepistului cu chipul de marmura ar fi ramas pentru mine nestirbit. Dar deodata…
In 2012, cand „Adrian“ a devenit soferul-aghiotant si garda de corp a lui Liviu Dragnea, viceprim-ministru in guvernul Ponta, destinul de bodyguard hollywoodian al lui „Adrian“ s-a frant. Cei doi, Liviu si Adrian, „s-au placut“. Din clipa aceea, viata lui „Adrian“ a luat-o razna. Liviu „il baga in politica“ si ii da functii pentru care nu are nici o chemare. In loc de un paznic bun si de un comandant de parasutisti care ocupa cat ai clipi teritoriul inamic, ne-am ales cu un secretar de stat prost. Pentru ca, intr-adevar, dupa ce PSD castiga alegerile, Dragnea il face in ianuarie 2017 consilier, secretar de stat, apoi membru in Consiliul de administratie al Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere si membru in Consiliul de administratie la Autoritatea pentru Administrarea Arhivelor Statului. Impreuna cu Ilan Laufer gestioneaza, impotmolindu-l total, programul START-UP Nation menit sa le dea o mana de ajutor romanilor care vor sa-si deschida afaceri. Tot Dragnea il face sa dea de gustul banilor. Il imprieteneste cu fiul lui, Valentin, cu care se asociaza intr-o firma de pantofi de lux si intr-una de porci, fosta, de-acum celebra, „Salcia SA“ din Teleorman. (Un amanunt picant ar fi ca designerul firmei de pantofi de lux Stefan Burdea Shoes SRL a inscris pe blazonul firmei sloganul „Si eu sunt dac“. De unde o fi stiind Stefan, te intrebi, cum aratau pantofii de lux ai dacilor?).
„Adrian“, un bun sportiv, un bun militar si un excelent pazitor de oameni pretiosi, care ar fi putut sa-mi populeze mai departe fantasmele eroice de adolescent intarziat, a dat cu piciorul la tot ce facuse mai bun in viata si a ales sa faca tot ce poate fi mai rau: sa se inhaiteze cu Necuratul. Totusi, in virtutea vechii meserii, el continua sa-l insoteasca pe Dragnea la infatisarile acestuia de la Inalta Curte. Baiatul acesta, care la 20 de ani, la Istanbul, castigase medalia de argint la 60 de metri garduri si batuse un record balcanic la saritura in lungime, va face in curand burta si va cheli miscand bani din buget spre beneficiul partidului, dupa cum zic ziarele.
Ei bine, pe drumul acestui destin bulversat, a aparut ex-campionul, ex-sepepistul si ex-parasutistul nostru la portile Facultatii de Filozofie. De fapt, aici voiam sa ajung. De ce Dumnezeu, te-ntrebi, nu o fi ales „Adrian“ sa-si dea doctoratul, asa cum fac toti cei care au apucat-o pe drumul ales de el, la Academia de Politie, creata anume pentru asta? Important e, chiar daca nu stiu din ce motive, ca pe „Adrian“, la cei 37 de ani ai lui cat avea in 2018, decanul „Romulus“ l-a primit cu bratele deschise ca doctorand. E greu de crezut ca, peste noapte, „Adrian“ s-a indragostit de Platon, Epictet, Toma d᾽Aquino, Kant si altii asemenea. Mai exista posibilitatea ca „Romulus“, specialist si in teoria si practica managementului, sa fi acceptat sau sa-i fi propus o teza de „filozofia managementului“, de vreme ce cuvantul „filozofie“ poate fi asociat in zilele noastre cu orice. Pledeaza pentru aceasta varianta si faptul ca, de vreo doi ani incoace, „Adrian“ a inceput sa aiba, dupa cum am vazut, si experienta manageriala. Oricum ar fi, a venit momentul s-o spunem pe sleau: treaba asta e o batjocura la adresa filozofiei.
Si atunci ma-ntorc catre „Romulus“ si-l intreb: «Nu va e rusine, domnule decan, sa transformati filozofia intr-o tarfa pe care oricine, de la „Ionut“ la „Adrian“, poate s-o agate la orice colt de strada? Oare nu dumneavoastra si scoala doctorala a Facultatii aveti obligatia sa vegheati ca la concursurile doctorale sa nu treaca decat cei cu o prealabila pregatire filozofica de exceptie? Caci titlul de „doctor“ e o promotie a vietii, e desavarsirea unei educatii inalte, e o tresa pe care o primesti ca recunoastere a unei puteri de munca exceptionale, a unei minti stralucite si a vointei de a-ti da un destin. Nu e o garoafa la butoniera, nu e un panas, nu e un cadou, nici ceva care poate fi cumparat si care da bine in CV-ul unui potentat care, cand n-ar probleme cu cazierul, are cu ‘ora doisprezece’“, a scris Liiceanu despre Mladinoiu.
Iata cine este Romulus, la care face referire in descrierea facuta lui Mladinoiu.
„Romulus – Romulus Brancoveanu (62 de ani), profesor universitar specializat in filozofie politica, filozofie morala, filozofia istoriei, filozofia educatiei, filozofia stiintelor sociale (vezi CV-ul publicat pe internet), e intr-al 11-lea an de decanat la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Bucuresti. A avut un parcurs bine dozat. Venind de la „Liceul Industrial de Petrol“ din Videle, unde a fost profesor de filozofie si istorie intre 1982 si 1990, a urcat treptele gradelor universitare curajos, ajutat poate si de sansa nasterii intr-un loc binecuvantat de istorie (comuna Contesti, judetul Teleorman), precum, de ce nu?, si de inceputul carierei intr-un orasel care poarta noroc in destinul celor ce s-au nascut sau au trecut prin el. Caci locul a dat tarii in ultimii ani, cum bine se stie, cativa oameni politici prestigiosi, printre care pe actuala doamna prim-ministru, pe actuala doamna ministru de Interne si pe presedinta ICR”, a detaliat Liiceanu.
