România se confruntă într-adevăr cu o situație energetică dificilă, iar Ministerul Energiei a anunțat măsuri speciale după declararea, la 31 iulie, a stării de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul reducerii producției de electricitate. Autoritățile au recomandat inclusiv diminuarea voluntară a consumului în orele de vârf.
Aceste probleme pot pune presiune asupra prețurilor angro, mai ales în orele în care România trebuie să compenseze producția internă redusă prin importuri sau prin surse mai scumpe. Datele disponibile nu permit însă concluzia că „fiecare român” va plăti automat facturi cu cel puțin 15-20% mai mari.
Bogdan Ivan atribuie situația actuală incapacității Guvernului interimar de a anticipa seceta și de a organiza din timp un comandament energetic.
„Așa că bâjbâiala asta, Guvernul ăsta interimar, încăpățânarea celor demiși acum au făcut ca fiecare român să plătească în următoarele luni cu minim 15-20% în plus la facturi. Ceea ce este adevărata dramă prin care trecem azi cu toții”, a afirmat fostul ministru. Declarația sa a fost preluată marți de mai multe publicații.
Ivan afirmă că actuala conducere trebuia să anticipeze efectele secetei asupra producției hidro și să convoace din timp specialiștii din sistem.
„În clipa în care știi că nu o să ai debit pe Dunăre, în clipa în care știi că nu o să ai energie suficientă ca să faci față în tot sistemul energetic național, faci un comandament energetic, îi chemi pe toți specialiștii”, a spus fostul ministru.
Unul dintre indicatorii care pot fi verificați este prețul energiei electrice pe Piața pentru Ziua Următoare, administrată de OPCOM.
În iunie 2026, prețul mediu ponderat pe PZU a fost de 694,48 lei/MWh. În iulie, acesta a coborât la 636,46 lei/MWh. Scăderea a fost de aproximativ 8,35%.
Prin urmare, până la sfârșitul lunii iulie, piața angro nu indica o creștere de 15-20%, ci o ieftinire față de luna precedentă.
Situația din august este mai tensionată și prețurile zilnice pot oscila puternic. Datele OPCOM consultate marți indică un preț de bază pe PZU de 137,91 euro/MWh, dar chiar acest indicator era în scădere cu 7,78% față de sesiunea precedentă.
Prețurile zilnice ridicate pot crește costurile unor furnizori care trebuie să cumpere energie pe termen scurt, însă o singură zi sau câteva săptămâni de prețuri mai mari nu permit calcularea directă a unei majorări de 15-20% a facturii tuturor consumatorilor.
După liberalizarea pieței, prețul energiei electrice pentru un client casnic este stabilit prin contractul încheiat cu furnizorul.
ANRE precizează explicit că furnizorul și clientul convin asupra clauzelor contractuale, „inclusiv asupra prețului energiei electrice”. Contractele pot fi încheiate pe perioadă determinată sau nedeterminată.
Factura finală nu este formată exclusiv din prețul energiei cumpărate de furnizor. Ea include costul energiei active, transportul, distribuția, serviciile de sistem, certificatele verzi, contribuția pentru cogenerare, accizele și TVA.
În plus, furnizorii nu cumpără întreaga cantitate necesară clienților lor în fiecare zi de pe PZU. Contractele comerciale pot include energie achiziționată anterior, iar pe piața casnică există inclusiv oferte cu preț fix pentru perioade mai lungi. Hidroelectrica, de exemplu, are în prezent o ofertă pentru clienții casnici valabilă pentru perioada iulie-septembrie 2026, iar alți furnizori oferă produse contractuale cu perioade de până la 12 luni.
ANRE prevede, de asemenea, că un consumator trebuie notificat atunci când furnizorul intenționează să modifice condițiile sau clauzele contractuale.
Așadar, o creștere a prețului spot determinată de secetă poate pune presiune asupra costurilor din sistem și poate influența ofertele viitoare ale furnizorilor, dar nu produce automat și simultan o majorare identică a facturilor tuturor gospodăriilor.
În informațiile publicate până marți de ANRE, OPCOM și Ministerul Energiei nu apare o estimare oficială potrivit căreia facturile casnice ar urma să crească obligatoriu cu minimum 15-20% în lunile următoare.
Datele confirmă însă problemele reclamate în ceea ce privește sistemul energetic: producția este afectată de condițiile hidrologice, autoritățile au instituit stare de alertă pentru luna august, iar în anumite intervale România se confruntă cu prețuri angro ridicate.
Bogdan Ivan a susținut că el a aplicat un mecanism preventiv similar în timpul iernii, atunci când prognozele indicau o perioadă de ger.
„De ce nu ai făcut asta dinainte? Pentru că ai știut că o să ai o perioadă de două săptămâni de secetă, cum și eu am știut, în iarnă, că o să fie două săptămâni de ger, am acționat din timp, pentru a nu ajunge aici”, a declarat fostul ministru.
El cere declararea unei stări de criză energetică la nivel regional, despre care afirmă că ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru gestionarea situației.
„Nu ajungi în criză și după asta începi să sufleci mânecile, stai o săptămână, ca să-ți dai seama că ai mai puțină apă pe Dunăre”, a spus Ivan.
Declarațiile actuale contrastează și cu estimările făcute de el în ianuarie în privința gazelor naturale. Atunci, în calitate de ministru al Energiei, Ivan estima că facturile la gaze vor rămâne în general stabile în 2026, cu eventuale creșteri de numai 2-5%.
La 1 iulie 2026, ANRE a aprobat chiar o reducere cu 7,1% a tarifului mediu ponderat de distribuție a gazelor naturale, precizând că pentru majoritatea consumatorilor această componentă a facturii urma să fie mai mică în a doua jumătate a anului.