Bolojan acuză „lipsă de investiții, fugă de răspundere și delăsare”. Cum va fi acoperită pierderea celor 600 MW de la Cernavodă: Rovinari, importuri, hidro, fotovoltaic și eolian

Bolojan acuză lipsă de investiții fugă de răspundere și delăsare. Cum va fi acoperită pierderea celor 600 MW de la Cernavodă Rovinari importuri hidro fotovoltaic și eolian
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri planul prin care România încearcă să compenseze pierderea a aproximativ 600 MW de producție după oprirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, provocată de scăderea puternică a debitului Dunării. Guvernul mizează pe repornirea unui grup de la Rovinari, importuri de energie, producția hidro suplimentară și energia fotovoltaică și eoliană.

Bolojan a dat asigurări că, potrivit datelor disponibile, Sistemul Energetic Național nu are probleme de funcționare, în pofida pierderii uneia dintre cele mai importante capacități de producție continuă a României.

„Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producție și grupul 2 de la Cernavodă. Cei 600 MW pe care îi pierdem din producție urmează să fie înlocuiți”, a declarat premierul la finalul ședinței de Guvern.

Unitatea 2 a fost oprită controlat joi

Nuclearelectrica a început joi dimineață, 13 august, manevrele pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă.

Compania a explicat că decizia a fost determinată de „scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea”.

Debitul redus afectează cantitatea de apă disponibilă pentru sistemele centralei, iar autoritățile monitorizează de mai multe zile situația hidrologică.

Bolojan a precizat că Guvernul și Dispeceratul Energetic Național au pregătit măsurile necesare pentru funcționarea sistemului în aceste condiții.

„Împreună cu Transelectrica am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală în condiții de criză a sistemului energetic”, a declarat premierul.

Rovinari ar urma să acopere aproape jumătate din cei 600 MW

Una dintre principalele măsuri este repunerea în funcțiune a Grupului energetic 4 de la Termocentrala Rovinari.

„Deficitul suplimentar urmează să fie acoperit din fotovoltaic și eolian, din intrarea în producție de săptămâna viitoare a grupului în rezervă de la Rovinari, care va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri și din uzinarea suplimentară din hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica”, a explicat Bolojan.

Ministerul Energiei anunțase încă din 11 august că Grupul 4 Rovinari al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național tocmai pentru compensarea producției pierdute la Cernavodă.

Repornirea grupului a creat însă și probleme de personal. Digi24 relata joi că termocentrala a fost nevoită să apeleze inclusiv la foști angajați pensionați pentru pregătirea repornirii instalației.

Bolojan: „Sistemul nu are probleme de funcționare”

Premierul a insistat că alimentarea cu energie nu este, în acest moment, în pericol.

„Sistemul nu are probleme de funcționare”, a afirmat Bolojan.

El le-a mulțumit consumatorilor care și-au redus consumul în perioadele dificile și proprietarilor instalațiilor de stocare care au livrat energie în rețea.

„Mulțumesc românilor care au consumat cu măsură și celor cu stocare care au injectat energie”, a spus premierul.

Bateriile au devenit o componentă importantă a echilibrării sistemului în intervalele de seară. În ultimele zile, acestea au ajuns să injecteze în anumite ore aproximativ 600 MW, o putere comparabilă cu cea pierdută prin oprirea Unității 2, însă energia stocată poate fi furnizată numai pentru perioade limitate, spre deosebire de producția continuă a unui reactor nuclear.

Bolojan acuză „lipsă de investiții, fugă de răspundere și delăsare”

Premierul a folosit situația de la Cernavodă pentru a critica modul în care a fost administrat sectorul energetic în ultimii ani.

„În domeniul energetic, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și prin atitudine predictibilă și responsabilă”, a declarat Bolojan.

El a vorbit despre „lipsa unei strategii” și despre probleme acumulate în companiile energetice de stat.

„Am sesizat un efect al lipsei unei strategii în domeniu, în anii trecuți, lipsă de investiții, fugă de răspundere, delăsare și politică de personal care nu a promovat competența și rezultatele”, a afirmat premierul.

Bolojan consideră că marile proiecte energetice nu pot depinde de schimbările politice și a propus încheierea unui acord între partide.

„E nevoie de măsuri. Dar e nevoie de un pact politic, care să fie menținut cel puțin pe parcursul câtorva ani, să vedem cu adevărat rezultate serioase”, a spus el.

Proiect vechi de opt ani pentru a aduce mai multă apă spre Cernavodă

Oprirea Unității 2 readuce în discuție și un proiect major de amenajare a Dunării care ar trebui să reducă vulnerabilitatea Centralei de la Cernavodă în perioadele de secetă.

Bolojan a afirmat că proiectul are studiul de fezabilitate finalizat de opt ani, deține avizele necesare, inclusiv avizul de mediu, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în 2024.

Una dintre componentele sale este creșterea debitului de apă pe Dunărea Veche spre Cernavodă.

„Urmărește și creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, în așa fel încât debitul actual să fie aproape dublat”, a declarat premierul.

Investiția ar trebui să asigure apa necesară nu doar celor două reactoare existente, ci și viitoarelor Unități 3 și 4.

„Vedem ce înseamnă să nu ai debit de apă suficient la Cernavodă, care să asigure răcirea centralei. Menținerea în funcțiune a centralei și dezvoltarea grupurilor 3 și 4 e direcție strategică”, a spus Bolojan.

Guvernul vrea să deblocheze proiectul

Premierul a anunțat că a avut loc deja prima ședință a unui comitet interministerial creat pentru analizarea proiectului.

„Am avut prima ședință a comitetului interministerial care are ca obiectiv principal să verifice încă o dată acest proiect, care este gata”, a declarat Bolojan.

Guvernul intenționează să actualizeze indicatorii tehnico-economici, să îi aprobe din nou și să treacă la proiectare și execuție prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Ministerul Transporturilor.

Oprirea Unității 2 lasă temporar România fără aproximativ 600 MW de producție nucleară, într-o perioadă în care sistemul energetic este deja afectat de secetă și de producția hidro redusă. Pentru săptămâna următoare, strategia Guvernului este să combine repornirea grupului de la Rovinari cu importurile și cu resursele disponibile din hidro, eolian, fotovoltaic și stocare.

Citește și

Comentarii

Citește mai departe

Canicula revine în forță la început de septembrie, iar o mare parte din România va fi afectată de temperaturi neobișnuit de ridicate. Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare Cod galben pentru sâmbătă, 5 septembrie, când maximele vor ajunge până la 36 de grade Celsius. Disconfortul termic va fi ridicat în mai multe regiuni, […]
Iașul, unul dintre cele mai mari și importante orașe ale României, se confruntă cu un adevărat fenomen când vine vorba despre cerșetorie. Fiind un important punct religios, cu o mulțime de biserici și mănăstiri, capitala Moldovei atrage foarte multe persoane care apelează la mila trecătorilor pentru a obține sume de bani. De la cerșetori minori, […]
Un Airbus A320 al companiei Air India a trecut prin momente critice în timpul unui zbor între Phuket și New Delhi, după ce aeronava a înregistrat o variație bruscă de altitudine. Avionul a urcat peste 100 de metri, apoi a coborât aproape 90 de metri, iar 24 de persoane au fost rănite. Raportul preliminar al […]
Adriana Săftoiu, președinte-director general al TVR, și Robert Schwartz, șeful Societății Române de Radiodifuziune, au reacționat după publicarea motivării deciziei CCR care duce la încetarea efectelor juridice ale numirilor conducerilor celor două instituții publice de media. Săftoiu spune că este „uimită” de faptul că hotărârea Parlamentului prin care a fost numită la conducerea TVR apare […]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că partidul său este pregătit să construiască o majoritate parlamentară și să participe la formarea unui Guvern cu puteri depline, susținând că prelungirea crizei politice începe să aibă efecte tot mai vizibile în economie. Grindeanu invocă datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică, potrivit cărora volumul cifrei de afaceri […]