Bolojan anunță creșteri salariale de până la 20% pentru unii bugetari, dar cere reducerea aparatului de stat: „Mai bine doi oameni plătiți bine decât trei plătiți prost”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Bolojan a afirmat că, indiferent de componența viitorului guvern, menținerea înghețării salariilor bugetarilor va deveni dificilă, după doi ani în care veniturile din sectorul public au fost plafonate.

Inflația a scăzut semnificativ în august, de la 8,2% la 6,2%. Prețurile au crescut mai lent, dar unele scumpiri rămân importante

PSD insistă că vrea să conducă viitorul Guvern. Grindeanu nu exclude alegerile anticipate: „Suntem pregătiți”

„Inevitabil, orice guvern va veni, într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai țină salariile în sectorul public plafonate. Pentru că deja este al doilea an și va trebui, într-o formă sau alta, să le ridice”, a declarat premierul interimar.

Discuții la Cotroceni despre legea salarizării și aproape 800 de milioane de euro din PNRR

Bolojan a precizat că miercuri au avut loc discuții tehnice privind legea salarizării, iar joi este programată o nouă întâlnire la Palatul Cotroceni, pentru identificarea unei formule de susținere a proiectului.

Potrivit premierului interimar, adoptarea legii ar permite României să acceseze aproape 800 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și ar oferi predictibilitate pentru evoluția cheltuielilor salariale din anii următori.

„Anvelopa de creștere tot va exista, dar, dacă am vota legea, ne-am lua niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro. Am crea o predictibilitate pentru anii următori, care asigură o încredere suplimentară în România”, a spus Bolojan.

El a susținut că reforma ar contribui și la evitarea unei deteriorări a încrederii investitorilor și a unui posibil risc de retrogradare a ratingului de țară.

Majorări pentru salariile mici, plafonare pentru cele considerate prea mari

Premierul interimar a explicat că noua lege ar trebui să corecteze diferențele salariale din administrația publică, fără diminuarea veniturilor celor care se află în prezent peste nivelul prevăzut de viitoarele grile.

„Celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni le va crește cu 10%, cu 15%, cu 20%, iar celor care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni nu le va scădea. Vor rămâne la acest nivel un an, doi, cât timp până ajung ceilalți din urmă, și în felul acesta vom avea o echitate”, a declarat Bolojan.

El a avertizat însă că majorarea fondului de salarii va exercita presiune asupra bugetului, în condițiile în care investițiile publice ar urma să scadă, iar România trebuie să reducă deficitul bugetar cu aproape un punct procentual.

„Va fi o creștere a fondului de salarii, va fi o scădere a volumului de investiții și asta va fi o presiune pe acest buget, în condițiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul, deci să coborâm de la 6% aproximativ la puțin peste 5%”, a afirmat premierul interimar.

Bolojan: „Mai bine doi plătiți bine și unul merge în sectorul privat”

Referindu-se la reforma administrației, Ilie Bolojan a susținut că reducerea costurilor de funcționare ale statului poate fi realizată fie prin diminuarea numărului de angajați, fie prin comasarea instituțiilor.

„Noi trebuie să ne reducem cheltuielile de funcționare a statului. Sigur că poți să faci prin două metode: prin reduceri de personal, acolo unde personalul este calculat în așa manieră încât oamenii n-au ce face”, a declarat el.

Premierul interimar a arătat că preferă instituții cu mai puțini angajați, dar remunerați mai bine.

„Decât trei oameni plătiți prost în administrație, mai bine doi plătiți bine și unul merge și lucrează în sectorul privat. Pentru că ăia trei plătiți prost tot sunt nemulțumiți și livrează același lucru ca oamenii care sunt plătiți bine”, a afirmat Bolojan.

Liderul liberal a susținut că a propus comasarea mai multor instituții, dar nu a avut sprijinul politic necesar în cadrul fostei coaliții.

„Am și acum mesajele cu lista de instituții pe care le-am propus pentru comasare, dar pentru asta trebuie să ai sprijin. Sprijinul ăsta înseamnă sprijin în Guvern, înseamnă sprijin în Parlament”, a spus el.

Reorganizări amânate la Ministerul Agriculturii

Bolojan a invocat drept exemplu o ordonanță prin care serviciile deconcentrate ale unor instituții din subordinea Ministerului Agriculturii ar fi trebuit să fuzioneze.

Potrivit acestuia, actul normativ a fost adoptat în 2024, cu termen de aplicare la finalul anului 2025, însă reorganizarea nu a fost realizată nici ulterior.

„Credeți că s-a pus în practică de doi ani de zile? Nu. S-a dat în 2024 pentru finalul lui 2025. Nu s-a făcut. Și trebuia făcut în 2026. Din nou nu s-a făcut, pentru că ministrul Agriculturii nu a adoptat aceste măsuri și astăzi avem niște legi care nu sunt puse în practică”, a declarat premierul interimar.

Investițiile publice ar urma să scadă după încheierea PNRR

Ilie Bolojan a avertizat că anul viitor va fi complicat din punct de vedere bugetar, inclusiv din cauza reducerii sumelor disponibile pentru investiții după încheierea finanțărilor prin PNRR.

El a afirmat că investițiile publice din acest an se apropie de 8% din PIB, nivel susținut de cumularea fondurilor europene de coeziune, a banilor din PNRR și a cheltuielilor efectuate la închiderea unor programe.

„PNRR-ul se termină și, inevitabil, va fi o scădere. Anul acesta a fost un record al investițiilor publice, atât din punctul de vedere al procentului, se duce către 8% din PIB, dar și din punctul de vedere al sumelor”, a explicat Bolojan.

Spitale aglomerate în orașele mari și paturi neocupate în cele mici

Premierul interimar a susținut că măsuri de eficientizare sunt necesare și în sistemul sanitar, unde bugetele au crescut în ultimii ani atât pentru salarii, cât și pentru medicamente.

El a arătat că spitalele mari se confruntă cu un număr ridicat de pacienți, în timp ce unele unități medicale din orașele mici au un grad redus de ocupare.

„Avem medici care sunt sufocați în spitalele-fanion, în marile orașe, din cauza fluxului mare de pacienți, și avem spitale în urbanul mic care pur și simplu nu au pacienți și unde gradul de ocupare a paturilor este redus”, a declarat Bolojan.

În privința medicamentelor, premierul interimar a avertizat că lipsa unor măsuri de control al costurilor ar putea genera creșteri bugetare imposibil de susținut.

„În loc să ai un medicament foarte scump, care face cam același lucru, ai putea să ai un medicament și jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleași probleme și să ai un acces mai mare al pacienților”, a afirmat Ilie Bolojan.