Bolojan atacă cheltuielile aberante făcute de primarii PSD: ”Să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal”

Premierul Ilie Bolojan a declarat  vienri că este necesară corectarea investițiilor realizate defectuos în ultimii ani, arătând că unele proiecte publice au dus la risipirea fondurilor, fără a produce efecte reale pentru comunități. ”Să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraș care are o echipă într-o ligă inferioară”, a spus Bolojan.

„Pentru a putea avea investiții în anii următori în administrația locală în continuare, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în acești ani, în așa fel încât să nu mai avem rețele de canalizare în localitățile în care doar 20% din case se racordează la ele, pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncați pe geam”, a declarat premierul.

El a menționat și situațiile în care au fost reabilitate școli în mediul rural fără a mai exista suficienți elevi, precum și investițiile în infrastructură sportivă fără justificare.

Cancelarul, avertisment la Conferința de Securitate de la München: ”S-a deschis o ruptură profundă între Europa şi Statele Unite. În era marilor puteri, libertatea noastră este sub amenințare”

ANPC a aplicat amenzi de 1,2 milioane de lei saloanelor de înfrumusețare

„Să nu mai avem școli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii și școlile în bună regulă, izolate, cu panouri fotovoltaice, cu tot, tot, tot rămân fără copii, trebuie să te uiți la rata natalității și doar acolo unde, într-adevăr, am suficienți copii investesc, să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraș care are o echipă într-o ligă inferioară”, a spus Bolojan la Radio România Actualități..

Un exemplu este Timișoara, unde șeful CJ Alfred Simonis (PSD) insistă pentru alocarea unor sume uriașe pentru un nou stadion ”ultramodern”, deși Politehnica Timișoara ocupă locul secund în seria 7 din Liga a 3-a, cu 41 de puncte, două sub liderul Unirea Alba Iulia.

Premierul a subliniat că astfel de abordări afectează eficiența cheltuirii fondurilor publice.

„Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele. Și banii pe care îi are această țară, din impozite pe care le plătesc românii, trebuie direcționați către investiții care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare”, a afirmat el.

Ilie Bolojan a mai declarat că, în pofida volumului ridicat al investițiilor din ultimii ani, efectul acestora asupra creșterii economice a fost limitat.

„Dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că și în 2024, și în 2025 am avut niște investiții enorme, deci am pompat foarte multe investiții care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creștere economică. Dar s-a văzut că creșterea noastră economică a început să scadă, deși investițiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiții nu mai au un efect de antrenare mare”, a declarat premierul.

Referindu-se la situația politică, Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că problemele structurale ale României rămân indiferent de schimbarea premierului.

„Chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele acestea rămân. Din cauza acestor probleme care au fost parțial rezolvate până acum, n-a fost o apetență pentru poziția de premier a României în vara anului trecut”, a mai declarat Bolojan.

Întrebat despre eventuale tensiuni în interiorul PNL legate de măsurile guvernamentale, premierul a spus că acestea nu există în mod real.

„Doar în media, doar în zona de speculații, apar astfel de lucruri. Eu, în relațiile cu toți colegii mei, nu am constatat acest lucru”, a precizat el.

În ceea ce privește declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, legate de deficitul bugetar pe anul 2025, Ilie Bolojan a explicat că datele anunțate se referă la deficitul calculat pe cash.

„Deficitul pe 2025, care a fost anunțat, este deficitul pe cash, adică deficitul pe banii efectiv pe care i-am plătit, care însă este un deficit de etapă, pentru că el se finalizează în martie, atunci când se înregistrează și datoriile cu care România, Guvernul sau alte autorități intră în anul următor, adică în 2026”, a declarat premierul.

El a adăugat că nivelul final al deficitului va fi mai ridicat după includerea arieratelor.

„În momentul în care se adaugă și aceste datorii, vom depăși foarte probabil 8%. În 2024, deficitul a fost pe două componente. Prima dată a fost 8,7% pe cash, după care când s-au adunat arieratele și datoriile a devenit 9,3%. Acum suntem la 7,7% și când se vor aduna aceste arierate pe care le are statul, vor fi câteva puncte procentuale, cu siguranță vom avea un deficit mai mare”, a spus Bolojan.

Premierul a subliniat că reducerea deficitului este un proces etapizat, asumat până în anul 2030.

„România s-a angajat să ajungă la un deficit de 3% în 2030. Deci noi avem o scară pe care trebuie să coborâm. Dacă ai coborât, de exemplu, două scări într-un an, înseamnă că anul viitor va trebui să faci o coborâre mai mică. Și deci nu este niciun fel de problemă”, a afirmat el.

Ilie Bolojan a mai declarat că reducerea cheltuielilor bugetare a fost posibilă printr-un efort comun al Guvernului și Parlamentului.

„Fără reducerea cheltielilor în administrație, fără sporul de condiții vătămătoare, care a fost redus, fără cele 10% la fondurile europene, care au fost reduse, fără măsurile din educație, care au fost luate, nu puteam să ne reducem cheltuielile de salarii într-o lună de la 14,2-14,3 miliarde la 13,6 miliarde în ultimele luni, în așa fel încât să avem un trend descendent a cheltuielilor de salarii”, a declarat premierul.