Situația este deosebit de complicată la Electrocentrale Craiova: centrala trebuie menținută în funcțiune pentru ca orașul să aibă căldură în iarna următoare, deși România primise bani europeni pentru înlocuirea producției pe cărbune cu una pe gaze.
Proiectul de modernizare nu a fost însă realizat la timp, iar licitațiile au eșuat.
„Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile și suntem în situația în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale, pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare”, a declarat Bolojan la Prima TV.
Executivul a decis să amâne închiderea celor două grupuri energetice care trebuiau scoase din funcțiune la sfârșitul lunii august.
„În această situație, forțați de o realitate socială și de pierderea banilor europeni, pentru că nu s-a făcut ce trebuie timp de cinci ani de zile, vom decide ca cele două grupuri care ar trebui închise să nu fie închise acum, la sfârșitul lunii august, ci la alte date”, a explicat Bolojan.
Consecința este că România nu va mai respecta integral jalonul PNRR referitor la decarbonizare.
Premierul estimează că pierderea poate ajunge la aproximativ 100 de milioane de euro.
„Vom pierde bani (…) pe zona de decarbonizare, pentru că ne-am angajat să închidem o anumită capacitate a centralelor pe cărbune, să o reducem”, a spus Bolojan.
Premierul a subliniat că România beneficiase tocmai de finanțare europeană pentru a evita situația în care se află acum.
„Am primit bani să facem acest lucru, să înlocuim centralele pe cărbune cu cele pe gaz, de exemplu, cum este la Craiova”, a declarat el.
Proiectul de la Craiova trebuia să permită renunțarea la vechile grupuri energetice fără ca alimentarea cu energie termică a orașului să fie pusă în pericol.
Acest lucru nu s-a întâmplat.
Vicepremierul Oana Gheorghiu avertizase încă din luna mai că România a ratat o finanțare nerambursabilă de 162 de milioane de euro destinată construirii unei centrale moderne pe gaze la Craiova.
„În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili”, afirma Gheorghiu.
Potrivit acesteia, procedurile de achiziție au eșuat.
„Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create (…) România a pierdut finanțarea de 162 milioane euro”, spunea vicepremierul.
Situația generează astfel două efecte financiare distincte.
Mai întâi, România a ratat finanțarea europeană destinată construirii noii capacități pe gaze.
Acum, pentru că alternativa nu a fost construită și centrala pe cărbune nu poate fi închisă fără a lăsa Craiova fără căldură, România riscă să piardă alți bani din PNRR pentru neîndeplinirea jalonului de decarbonizare.
Guvernul a decis vineri să amâne închiderea unor capacități de la Craiova până în 2027 și de la Turceni până în 2028, urmând să negocieze cu Comisia Europeană consecințele financiare.
Electrocentrale Craiova este o companie deținută de Ministerul Energiei. Administrator special al societății este Lorena Voican, care anterior a ocupat funcția de director general al companiei.
Voican are un traseu profesional legat în mare parte de societățile de termoficare aflate sub autoritatea administrației locale din Craiova.
După absolvirea Facultății de Drept a Universității Spiru Haret, aceasta a lucrat ca jurist la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, apoi la Termo Craiova, societate înființată de Consiliul Local.
În 2017 a devenit administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova, iar în 2022 a fost numită director general al Termo Urban Craiova, societate controlată tot de Consiliul Local.
În iunie 2024 a ajuns director general al Electrocentrale Craiova.
Voican a fost prezentă și la manifestări ale PSD, fiind fotografiată la evenimente politice alături de lideri ai partidului, inclusiv de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, imaginile fiind ulterior publicate pe rețelele sociale.
Premierul a legat cazul centralelor pe cărbune de problema mai largă a banilor europeni pe care România îi pierde în ultimele luni ale PNRR.
„Vom pierde niște bani pe două componente. Pe de o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute, cea mai importantă este Legea salarizării”, a spus Bolojan.
A doua componentă este decarbonizarea.
România își asumase reducerea capacităților energetice pe lignit în paralel cu realizarea unor noi investiții în producția de energie. În cazul Craiovei, însă, noua capacitate pe gaze nu a fost construită, iar vechea centrală trebuie menținută pentru a asigura încălzirea orașului.
Guvernul a ales astfel să suporte riscul unei corecții financiare din partea Comisiei Europene, argumentând că alternativa ar însemna ca locuitorii Craiovei să rămână fără încălzire în iarna 2026-2027.