Bolojan, avertisment pentru PSD și sindicate: ”Pierdem 770 de milioane de euro dacă nu adoptăm legea salarizării. Legea nu va reduce veniturile niciunui bugetar”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Şeful Executivului a avertizat că respingerea proiectului ar determina pierderea a 770 de milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fără să genereze economii la cheltuielile de personal.

„Acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensaţii, iar la final, în forma în care este propus, vor creşte două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunşi din urmă de cei cu două treimi”, a declarat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Eliminarea discrepanţelor salariale

Premierul interimar a afirmat că proiectul urmăreşte reducerea diferenţelor existente între angajaţii din sectorul public şi construirea unui sistem de salarizare mai echitabil.

„Se urmărește destabilizarea Germaniei”. Ministrul de Interne avertizează că țara se confruntă cu un război hibrid „zilnic”

„Mai puternic decât Alexandru cel Mare, Stalin și Hitler”. Cum privește Donald Trump: cucerire și frică

„Este un proiect care face ca cei care sunt rămaşi în urmă, din punct de vedere al salarizării, pentru că avem foarte multe discrepanţe în sectorul public din punct de vedere al salarizării, să-i ajungă în timp din urmă pe cei care astăzi, prin diferite mecanisme, sporuri, alte aspecte de genul acesta, au salarii mult mai mari, generând foarte multe discrepanţe în sectorul public şi nemulţumire atât din interior, dar şi din sectorul privat”, a explicat Bolojan.

Potrivit acestuia, menţinerea actualului sistem şi aplicarea unor majorări procentuale uniforme ar accentua diferenţele, deoarece angajaţii cu venituri mai mari ar primi creşteri nominale mai consistente decât cei cu salarii reduse.

Plafon de 166 de miliarde de lei în 2026

Ilie Bolojan a prezentat şi datele referitoare la cheltuielile de personal din sectorul public, arătând că plafonul estimat pentru acest an este de 166 de miliarde de lei.

„Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică, şi anume faptul că anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal pentru salariile angajaţilor din sectorul public de 166 de miliarde, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB-ul României”, a afirmat premierul.

El a precizat că pentru anul viitor fusese prevăzută iniţial reducerea ponderii cheltuielilor salariale la 7,9% din PIB, ceea ce ar fi reprezentat aproximativ 174 de miliarde de lei.

„Pe această cifră, deci pe diferenţa dintre 174 şi 166,8 miliarde, partidele care au făcut parte din fosta coaliţie au semnat un acord, sub patronajul Preşedinţiei, în care se angajau că vor continua discuţiile şi vor susţine acest proiect, în aşa fel încât, pe de o parte, România să îşi încaseze cele 770 de milioane de euro şi, pe de altă parte, să avem o lege de salarizare mai echitabilă, mai corectă în anii următori”, a spus Bolojan.

Anvelopa salarială, majorată în urma negocierilor

Premierul interimar a arătat că, în urma negocierilor cu sindicatele şi cu reprezentanţii diferitelor categorii bugetare, Ministerul Muncii a propus o creştere mai mare a anvelopei salariale.

„S-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde, 12,1 miliarde, care reprezintă 8,1% din PIB, adică un fond de salarii ceva mai mare, nu 7,9%, dar reprezintă creşterea efectivă nominală a PIB-ului, adică o creştere cu 7,3%, aşa cum este stabilită”, a declarat Ilie Bolojan.

El a precizat că negocierile au continuat în grupul de lucru mediat de consilierul prezidenţial Dragoş Anastasiu Burnete şi că discuţiile au vizat inclusiv drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi actele subsecvente necesare aplicării legii.

„În baza acestor discuţii, au continuat negocierile în grupul mediat de domnul consilier prezidenţial Burnete şi în aceste zile şi, sigur, pe parcurs, au apărut discuţii legate de drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti, cum vor fi ele onorate, de actele subsecvente care trebuie publicate în aplicarea legii şi de alte aspecte care ţin de lucrul acesta”, a afirmat premierul.

„Nu vom avea niciun fel de economie”

Ilie Bolojan a susţinut că neadoptarea proiectului nu va conduce la reducerea cheltuielilor salariale, întrucât veniturile bugetarilor vor trebui indexate începând de anul viitor.

„Dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guverne vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie vor fi indexate salariile. Cu ce valoare vor fi indexate? Cel puţin cu inflaţia pe un an de zile, pentru că de doi ani de zile avem o inflaţie cumulată, sunt plafonate salariile, iar o indexare cu o cifră de aproximativ 7%, de exemplu, ne duce exact la această creştere de 12 miliarde”, a explicat el.

Premierul interimar a avertizat că, în lipsa noii legi, discrepanţele existente în sistemul public se vor accentua.

„Prin urmare, nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptăţile care astăzi sunt şi inechităţile vor fi şi mai mult potenţate, pentru că va fi o creştere, cei care au mult mai mult vor primi şi mai mult, iar cei care au mai puţin vor primi şi mai puţin, cumulat, aşa cum v-am spus, cu pierderea acestei sume importante”, a declarat Ilie Bolojan.

PSD ia în calcul să solicite prezenţa premierului interimar Ilie Bolojan în sesiunea extraordinară a Parlamentului, pentru ca acesta să prezinte şi să susţină proiectul Legii salarizării, în cazul în care PNL şi USR vor cere voturile social-democraţilor pentru adoptarea actului normativ, au declarat surse politice pentru aktual24.ro.

Potrivit acestora, liderii PSD consideră că responsabilitatea pentru proiect şi pentru efectele acestuia trebuie asumată public de şeful Guvernului care a elaborat legea.

„Dacă vor voturi, Ilie Bolojan trebuie să vină în Parlament, să prezinte legea, să explice ce conţine şi să şi-o asume”, au precizat sursele citate.

Joi, cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional au cerut retragerea imediată a actualului proiect şi reluarea elaborării Legii salarizării după instalarea unui Guvern cu puteri depline.

Sindicatele refuză să mai participe la consultări

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România „Frăţia”, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia Naţională Sindicală „Meridian” şi Blocul Naţional Sindical au cerut tuturor partidelor parlamentare să oprească orice demers privind adoptarea actualului proiect.

„Anunţăm că nu vom mai participa la nicio consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spaţiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile şi acceptate de toate părţile implicate, din cauza timpului extraordinar de scurt rămas”, au transmis confederaţiile sindicale.

Acestea solicită ca procesul de elaborare să fie reluat de la zero, după învestirea unui nou Executiv.

„Solicităm ca, după învestirea unui nou Guvern cu puteri constituţionale depline, să reluăm procesul de elaborare a noii Legi a salarizării în cadrul unui mecanism de dialog social real şi instituţionalizat”, se arată în comunicatul comun.

Sindicatele susţin că un nou proiect poate fi elaborat într-un termen de cel mult şase luni, cu participarea partenerilor sociali şi a instituţiilor implicate.

„Considerăm că este necesară şi posibilă construirea, într-un termen de maximum şase luni, a unui proiect legislativ echilibrat, sustenabil şi predictibil, care să respecte principiile echităţii, transparenţei şi consultării autentice şi care să nu conducă la pierderi de venituri pentru niciuna dintre categoriile bugetare”, au precizat organizaţiile sindicale.

Potrivit acestora, actualul proiect este „prost conceput” şi a generat deja proteste, scandaluri publice şi nemulţumiri sociale.

„Ceea ce ni se propune ca reformă în sistemul public este un proiect prost conceput, care deja generează convulsii sociale grave, scandaluri publice şi proteste, demonstrând că nu beneficiază nici de consens social, nici de acceptarea celor pe care îi afectează în mod direct”, se menţionează în document.

Confederaţiile avertizează că introducerea unor corecţii succesive nu va rezolva problemele proiectului, ci va crea noi dezechilibre şi ar putea provoca „o avalanşă de acţiuni în instanţă”.

Sindicatele contestă argumentul pierderii a 770 de milioane de euro

Cele cinci confederaţii resping şi argumentul potrivit căruia România trebuie să adopte rapid legea pentru a nu pierde aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Potrivit evaluării prezentate de organizaţiile sindicale, în primele şase luni ale anului cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au reprezentat aproximativ 19,79% din PIB, faţă de 22,1% din PIB cât fusese programat.

Sindicatele susţin că diferenţa reprezintă o economie de aproximativ 2,3% din PIB, respectiv 47 de miliarde de lei, echivalentul a circa nouă miliarde de euro.

La nivelul bugetului de stat, economiile la cheltuielile de personal ar ajunge, potrivit confederaţiilor, la 3,67 miliarde de lei, iar la nivelul bugetului general consolidat la aproximativ 2,47 miliarde de lei.

„Aceste date demonstrează că discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 de milioane de euro aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice”, susţin sindicatele.

„Guvernul trebuie să înceteze cu această intoxicare”

Confederaţiile afirmă că economiile realizate în prima jumătate a anului depăşesc valoarea fondurilor europene asociate jalonului privind salarizarea.

„Guvernul trebuie să înceteze cu această intoxicare a spaţiului public. Cele 770 de milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului nu ar determina o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei bugetare, ceea ce infirmă retorica potrivit căreia România ar fi obligată să adopte în grabă o lege profund defectuoasă sau să introducă noi taxe şi impozite pentru a evita un colaps financiar”, au transmis organizaţiile sindicale.

Acestea recomandă partidelor parlamentare să se concentreze asupra celorlalte cinci reforme care trebuie adoptate cu prioritate şi care nu ar provoca dispute sociale majore.

„Legea salarizării trebuie lăsată în responsabilitatea unui Guvern cu puteri depline, rezultat în urma unui proces politic stabil, capabil să organizeze consultări reale cu partenerii sociali şi cu toate instituţiile implicate”, se mai arată în comunicat.

Disputa privind proiectul intervine după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Federaţiei SANITAS şi a dispus suspendarea procedurii referitoare la proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat pe site-ul Ministerului Muncii.

Federaţia SANITAS a refuzat ulterior să participe la discuţiile convocate de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, arătând că proiectul trebuie negociat de un Guvern cu puteri depline.

PSD a anunţat anterior că nu va vota o lege care ar conduce la reducerea veniturilor profesorilor, medicilor, militarilor sau altor categorii de angajaţi din sectorul public.