Termenul-limită este 31 august 2026. Regulile europene prevăd că toate jaloanele și țintele din planurile naționale de redresare și reziliență trebuie îndeplinite până la această dată, iar măsurile realizate ulterior nu mai pot fi luate în calcul de Comisia Europeană la evaluarea cererilor de plată.
„În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp”, a transmis Ilie Bolojan după o teleconferință organizată joi dimineață cu miniștrii de resort, prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale responsabile de recepția investițiilor.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, în România sunt derulate peste 15.000 de proiecte finanțate prin PNRR.
O parte importantă este gestionată prin Ministerul Educației și vizează în principal dotarea unităților de învățământ. Alte investiții sunt implementate prin Ministerul Dezvoltării și autoritățile locale.
Lista cuprinde lucrări la școli și dispensare, reabilitări și anvelopări de blocuri, precum și alte investiții locale.
Aproximativ 4.500 de proiecte sunt însă încă nerecepționate, ceea ce înseamnă aproape 30% din totalul indicat de premier.
Recepția nu presupune doar terminarea fizică a lucrărilor. Autoritățile trebuie să finalizeze documentația, să efectueze înscrierile necesare în cartea funciară și să încarce în platforma electronică documentele finale care demonstrează încheierea investiției.
„Recepționarea lor înseamnă atât finalizarea lucrărilor, cât și notarea în cartea funciară și încărcarea, în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale, a documentelor finale care atestă încheierea finanțării”, a explicat Bolojan.
Presiunea asupra administrației vine din regulile Mecanismului european de Redresare și Reziliență.
Comisia Europeană a precizat în mod repetat că toate reformele și investițiile asociate jaloanelor și țintelor trebuie finalizate până la 31 august 2026. După această dată, acțiunile întreprinse pentru îndeplinirea unor jaloane restante nu mai pot fi luate în considerare la evaluarea cererilor finale de plată.
Comisia le-a cerut încă din 2025 statelor membre să elimine sau să restructureze măsurile despre care era clar că nu vor putea fi terminate înaintea termenului, tocmai pentru a limita pierderile de fonduri.
Premierul a transmis administrațiilor locale că proiectele finalizate și recepționate până la sfârșitul lunii august vor putea beneficia de finanțarea prevăzută în PNRR.
„Lucrările recepționate până la finalul lunii august vor avea finanțarea asigurată din PNRR. Pentru lucrările care nu vor fi finalizate la timp, România va suporta penalizări, prin diminuarea sumelor pe care ar urma să le primească din fonduri europene”, a afirmat Bolojan.
El le-a cerut prefecților să urmărească situația din fiecare județ și să intervină pentru ca investițiile care sunt deja terminate fizic să nu rateze termenul din cauza unor întârzieri administrative.
„Le-am cerut prefecților și reprezentanților celorlalte instituții din teritoriu să se mobilizeze, astfel încât toate lucrările finalizate să fie recepționate în termen”, a transmis premierul.
Situația celor aproximativ 4.500 de proiecte nu înseamnă că toate au lucrări fizice nefinalizate.
Din explicațiile premierului rezultă că, pentru o parte dintre investiții, problema este închiderea administrativă: recepția, înscrierile în cartea funciară și transmiterea documentației către platformele prin care România demonstrează îndeplinirea țintelor.
Acest lucru face ca ultimele două săptămâni din august să fie importante inclusiv pentru primării, prefecturi și serviciile deconcentrate care trebuie să valideze și să proceseze documentele.
Regulamentul european nu permite prelungirea termenului general de implementare dincolo de 31 august. Consiliul UE a reiterat în 2026 că jaloanele și țintele trebuie îndeplinite până la această dată și că măsurile luate ulterior nu pot fi folosite pentru justificarea unei cereri de plată.
Cele peste 15.000 de proiecte menționate de Bolojan acoperă investiții foarte diferite ca dimensiune.
Prin componenta pentru educație au fost finanțate dotări cu mobilier, echipamente digitale și laboratoare, în timp ce prin Ministerul Dezvoltării și autoritățile locale au fost finanțate renovări energetice, reabilitări de clădiri și infrastructură locală.
PNRR-ul României cuprinde însă și proiecte de dimensiuni mult mai mari, de la infrastructură rutieră și feroviară până la investiții în sănătate, energie și digitalizare.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene precizează că reformele și investițiile din PNRR trebuie implementate în cadrul perioadei de funcționare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care se încheie în 2026.
Mobilizarea cerută de Bolojan pentru investițiile locale are loc în paralel cu negocierile politice privind reformele legislative care trebuie, la rândul lor, finalizate până la 31 august.
Printre acestea se află noua lege a salarizării bugetarilor, reforma cadrului de integritate și modificările privind decarbonizarea, proiecte care au generat în ultimele săptămâni conflicte între PSD, PNL și USR.
În cazul PNRR, pierderile nu pot apărea doar din cauza șantierelor neterminate. Neîndeplinirea reformelor sau a indicatorilor asumați poate determina, de asemenea, reducerea sumelor acordate României, în funcție de evaluarea Comisiei Europene.
Bolojan a indicat însă joi drept prioritate imediată proiectele pentru care lucrările sunt suficient de avansate încât procedurile să poată fi închise înainte de termen.
„Fondurile europene și cele din bugetul de stat au finanțat, în acești ani, lucrări importante, de la autostrăzi și electrificarea căii ferate până la construcția de spitale, anveloparea blocurilor, amenajarea de spații verzi și alte investiții locale”, a afirmat Ilie Bolojan.
„Finalizarea și recepția proiectelor finanțate prin PNRR reprezintă o prioritate în următoarele două săptămâni”, a transmis premierul.