Bolojan a susţinut că România se află într-un moment al adevărului, în care economia arată cum funcţionează fără deficite imense şi fără consum alimentat pe datorie.
Ilie Bolojan a afirmat că inflaţia ridicată este consecinţa politicilor bugetare din anii anteriori şi a acuzat guvernele din 2023 şi 2024 că au generat deficite mari prin „aruncarea banilor în toate direcţiile”, în scop electoral.
El a comparat situaţia cu un incendiu provocat la acoperişul casei României, iar măsurile de corecţie cu intervenţia necesară pentru stingerea focului.
„Este anormal şi imoral ca atunci când guvernele noastre, guvernele care au fost în 2023, 2024, au dat foc la acoperişul casei României, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcţiile în scop electoral, prin inflaţia care a fost generată, să vii şi să critici pe cel care stinge focul. Când stingi focul, apa mai distruge ceva, care oricum nu ar fi putut fi salvat”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan a spus că inflaţia nu poate fi explicată printr-un singur element, ci prin efectul cumulat al deficitelor mari, al măsurilor fiscale, al scumpirii energiei şi al contextului internaţional.
El a susţinut că deficitele ridicate au pus bani în piaţă fără acoperire economică, creând baza pentru inflaţie.
„Datele INS pe inflaţie şi recesiune tehnică nu sunt o surpriză. Inflaţia este un rezultat cumulat al mai multor factori. Dacă ai deficite imense, arunci bani în piaţă, adică ai un efect inflaţionist. Am plecat cu inflaţie mare de anul trecut. Apoi a fost creşterea TVA, războiul din Iran, liberalizarea pieţei de energie, îngrăşămintele din agricultură”, a afirmat premierul interimar.
Bolojan a spus că, pe măsură ce lunile din 2025 cu inflaţie ridicată vor ieşi din calculul anual, rata inflaţiei va începe să scadă.
„Pe măsură ce lunile din anul trecut cu inflaţie mare, adică iulie şi august, vor ieşi din calcul, vom vedea că inflaţia anuală va începe să scadă, iar în august vom coborî spre 6%”, a spus el.
În privinţa creşterii economice, Ilie Bolojan a afirmat că, după revizuirea datelor, România se află în al doilea trimestru de recesiune tehnică.
El a susţinut însă că această ajustare nu trebuie privită doar ca un semnal negativ, ci şi ca un semn că economia începe să se însănătoşească după o perioadă de consum alimentat prin deficit.
„În privinţa creşterii economice, având în vedere revizuirea datelor, suntem în al doilea trimestru de recesiune. Chiar dacă nu pare un semn bun, este un semn că economia se însănătoşeşte. În 2024, deficitul a fost 7%, creşterea a fost doar 1%. Acum suntem în momentul adevărului: asta este starea reală a economiei fără deficite imense. Orice corecţie de acest fel are efecte adverse, atunci când reduci consumul pe datorie”, a declarat Bolojan.
Premierul interimar a respins acuzaţiile potrivit cărora deficitul ar fi fost redus prin neplata facturilor.
El a afirmat că diferenţa dintre deficitul cash şi deficitul ESA a fost minimă, ceea ce ar arăta că facturile, inclusiv cele vechi, au fost achitate.
„Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului de anul trecut şi mi se pare total fals să spui că am redus deficitul prin neplata facturilor. Am avut o diferenţă minimă între deficitul cash şi deficitul ESA, ceea ce înseamnă că facturile, inclusiv cele vechi, au fost plătite”, a spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a susţinut că ajustarea economică era inevitabilă după perioada în care statul a finanţat creşterea prin deficit şi datorie.
El a afirmat că măsurile de corecţie pot produce efecte neplăcute pe termen scurt, dar sunt necesare pentru stabilizarea economiei.
Potrivit premierului interimar, reducerea consumului pe datorie şi scăderea deficitului sunt paşi necesari pentru ca economia să revină la o creştere sănătoasă, bazată pe realitatea capacităţii sale de producţie şi nu pe cheltuieli publice fără acoperire.