Bolojan, în război cu dezinformarea pro-rusă, anunță măsuri concrete contra trollilor: „Războiul hibrid are şanse acolo unde încrederea în stat este foarte scăzută”

Premierul Ilie Bolojan afirmă că este nevoie de finanţare suplimentară pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului, astfel încât instituţia să poată monitoriza eficient dezinformarea nu doar în radio şi televiziune, ci şi în mediul online. Într-un interviu acordat Europei Libere, şeful Guvernului a explicat că CNA nu dispune în prezent de instrumentele tehnice necesare pentru supravegherea platformelor digitale, unde circulă cea mai mare parte a conţinutului manipulator.

„CNA trebuie să primească bani pentru că una din problemele pe care noi le avem este să ţinem pasul cu ce se întâmplă. Trebuie să recunoaştem că sunt mai multe aspecte care trebuie corectate. Unele sunt procedurale, să se stabilească responsabilităţi clare. Şi doi: cei care au menirea prin lege să supravegheze ceea ce se publică trebuie să aibă instrumentele necesare”, a declarat premierul.

Acesta a precizat că instituţia s-a concentrat ani la rând pe monitorizarea televiziunilor şi radiourilor, dar are o capacitate redusă de a urmări fenomenul din mediul online.

Atitudinea SUA ne-a arătat: Este nevoie de înarmarea Europei și de reformarea economiei

Ciprian Ciucu face apel către bucureșteni să vină la vot: „Suntem doar doi competitori cu şanse reale de a câștiga alegerile pentru București. Restul e manipulare!”

„Dacă nu ai softuri specializate care să detecteze ceea ce se întâmplă în online… CNA-ul supraveghează şi ANCOM-ul sancţionează ultimativ. ANCOM-ul are posibilităţi tehnice şi fonduri, nu e o problemă de bani, e o problemă de decizie şi asumare. Dar trebuie dotate aceste instituţii cu softuri”, a transmis Bolojan.

Premierul: „Dezinformarea prinde rădăcini acolo unde încrederea în stat este scăzută”

Șeful Guvernului a punctat însă că, dincolo de un sistem tehnic performant, miza reală este recâştigarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.

„Întotdeauna războiul hibrid are şanse dacă încrederea în conducerea ţării, în guvernări, în direcţia în care se mişcă ţara este foarte scăzută. Toate dezinformările vin pe un teren fertil. Trebuie să recâştigăm încrederea oamenilor şi asta nu se poate de pe o zi pe alta”, a spus premierul.

Acesta a precizat că este nevoie de decizii corecte şi vizibile, de concursuri transparente şi de reguli clare în administraţie, pentru ca oamenii să simtă schimbarea şi să nu mai fie vulnerabili la manipulare.

Bugetul Apărării va creşte în 2026. România pregăteşte proiectul pentru programul european SAFE

Ilie Bolojan a anunţat că bugetul Apărării pentru anul viitor va fi „ceva mai mare” decât cel alocat în 2025, în acord cu angajamentele internaţionale ale României.

„Nu ne putem permite o creştere foarte mare, dar vom respecta angajamentele şi vom creşte acest buget”, a precizat premierul.

Tot el a anunţat că România pregăteşte documentul pe care îl va depune în programul european SAFE, proiect ce vizează consolidarea capacităţii militare a Uniunii Europene. Executivul îşi propune ca pe 24 noiembrie proiectul să primească avizul CSAT, pentru ca negocierile cu Bruxelles-ul să poată fi finalizate la finalul acestui an şi începutul anului viitor.

„Ne propunem ca în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să avem aprobarea programului, astfel încât din primăvară să avem un plan clar, cu furnizori identificaţi şi cu împărţirea pe componente”, a declarat Bolojan.

Obiectiv: peste jumătate din echipamentele militare noi să fie produse în România

Premierul a afirmat că România îşi propune ca mai mult de jumătate din viitoarele achiziţii militare să fie fabricate direct sau indirect în ţară. Planul include investiţii în industria de apărare şi direcţionarea unei părţi din fondurile SAFE către infrastructura de mobilitate civil-militară. Premierul a menţionat inclusiv finanţarea unor segmente ale Autostrăzii Moldovei.

Întrebat cum poate România accesa fondurile dacă ROMARM se confruntă cu plângeri penale, Bolojan a făcut apel la cooperare instituţională.

„Negocierile sunt purtate la nivel de ministere. E nevoie de colaborare între Apărare, Economie, Cancelaria premierului, Preşedinţie. Echipele lucrează cu Statul Major, cu Ministerul de Interne, cu toţi cei implicaţi, pentru a identifica furnizorii de armament, ţările partenere şi chiar colaborări cu Ucraina pe producţia de drone”, a explicat el.