Bolojan, lecție pentru primari: ”Nu ar mai trebui să stea cu mâna întinsă la bugetul de stat dacă ar face ce am făcut eu la Oradea”

Premierul Ilie Bolojan a declarat că administrațiile locale care au gestionat responsabil fondurile publice și-au dimensionat corect cheltuielile nu ar trebui să ajungă în situația de a depinde de alocări suplimentare de la bugetul de stat.

„Dacă nu ți-ai bătut joc de banii pe care i-ai gestionat, dacă nu ai angajat lucrări fără acoperire, nu poți fi cu spatele la zid, dacă nu-ți bați joc de banii comunității. Trebuie să-ți reduci cheltuielile la maximum, să încasezi toate impozitele pe care le-ai stabilit, atunci nu mai trebuie să stai cu mâna întinsă la bugetul de stat. Am făcut asta la Oradea, nu vorbesc în necunoștință de cauză”, a afirmat Bolojan, luni seară, la Digi24.

Declarațiile pe larg

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, la Digi24, că măsurile de creștere a taxelor și de reducere a cheltuielilor publice au fost necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, avertizând că nemulțumirile sociale vor continua atâta timp cât ajustările economice sunt amânate.

„Bombă cu ceas”: Petrolierul rus avariat Arctic Metagaz plutește în derive între Italia și Malta

Țările europene resping apelul lui Trump la ajutor pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz

„În astfel de perioade, când iei măsuri de ajustare, după ce ai cheltuit mai mult decât ți-ai putut permite, este ca într-o familie care ani la rând a consumat peste posibilități. La un moment dat, pentru că nu ți-ai plătit creditele, nimeni nu te mai finanțează și trebuie să reduci cheltuielile ca să plătești datoriile. Într-o astfel de situație suntem și noi. Măsurile care au fost luate au cost, înseamnă o contracție economică și nemulțumesc o parte dintre cetățeni. Cu cât aceste măsuri corective se lungesc, cu atât nemulțumirea crește”, a afirmat Bolojan.

El a arătat că presiunea socială este alimentată și de necesitatea reducerii personalului excedentar și a cheltuielilor publice. „Cu cât măsurile așteptate de reducere a cheltuielilor și de reducere a personalului excedentar sunt amânate, cu atât starea de nemulțumire nu poate să se atenueze”, a spus premierul.

Majorări de impozite pentru finanțarea autorităților locale

Șeful Guvernului a explicat că majorarea impozitelor pe proprietate a fost impusă de angajamentele asumate de România și de reducerea transferurilor de la bugetul de stat către administrațiile locale.

„A trebuit să facem majorarea impozitelor pe proprietate. Aveam un angajament al României că vom aduce impozitele la un nivel care să reflecte prețul de piață al locuințelor. Aceste venituri sunt ale autorităților locale. Nemaiputând să le transferăm aceleași sume ca în anii trecuți, trebuie să își genereze mai multe venituri”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, unele disfuncționalități au apărut atât din cauza deciziilor guvernamentale, cât și a modului de aplicare la nivel local. „Unele lucruri sunt din culpa Guvernului, unele din culpa primăriilor. Unele primării au majorat impozitul pe mașini mult mai mult decât nivelul stabilit, iar legislația actuală nu le permite acum să le reducă, ceea ce a generat nemulțumiri”, a explicat premierul.

El a adăugat că nivelul anterior de impozitare nu mai putea fi menținut și că presiunea asupra populației este reală. „Sunt mulți oameni pentru care creșterea impozitelor sau creșterea costului vieții creează o presiune suplimentară. Dar nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autoritățile locale. Din păcate, nu sunt alte soluții decât să scădem cheltuielile și să creștem veniturile, inclusiv prin colectarea lor”, a precizat Bolojan.

Scutiri limitate și verificări pentru beneficiari

Premierul a anunțat că sistemul de scutiri fiscale va fi restrâns și mai bine țintit. „Nu mai putem merge pe scutiri în totalitate. Orice excepție, orice scutire trebuie gândită din ce bani o acoperim”, a spus el.

În prezent, aproximativ 957.000 de persoane cu dizabilități beneficiază de scutiri de la plata contribuției la sănătate, alături de pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei, iar aproximativ 10% din populație nu plătea impozite pe proprietate sau pe mașini. „Dacă vom veni cu măsuri compensatorii, acestea trebuie limitate la o locuință de o anumită suprafață sau la o anumită capacitate cilindrică a mașinii”, a explicat Bolojan.

El a anunțat și verificări privind certificatele de handicap. „Statul român trebuie să verifice certificatele date pentru anumite tipuri de boli. Din păcate, există un număr de certificate care nu au fost eliberate în bună regulă. În loc să dai sprijin celor cu probleme foarte grave, plaja de beneficiari s-a extins foarte mult. Ministerul Muncii face aceste verificări și trebuie să separăm lucrurile până la finele anului”, a afirmat premierul.

Nemulțumiri sociale și proteste

Referindu-se la protestele din Harghita și Covasna, Bolojan a spus că majorările locale de taxe auto au depășit nivelul minim stabilit de lege. „Am înțeles că creșterea impozitelor pe mașini a fost mult mai mare decât cea impusă de lege și s-ar putea să fi fost și chestiuni sociale și campanii care au loc în vecinătate. Exact. Însă creșterea de impozite nu este un lucru pe care-l aplaudă oamenii”, a declarat el.

Premierul a adăugat că, în situațiile în care autoritățile locale au depășit pragul minim, ar trebui să existe posibilitatea corecției. „Dacă ai făcut o majorare peste nivelul minim, mi se pare de bun simț să se dea și posibilitatea unei reduceri”, a spus Bolojan.

Presiune pentru reforme administrative

Șeful Executivului a atras atenția că administrațiile locale trebuie să își reducă cheltuielile și să își dimensioneze corect personalul.

„O parte dintre primării au personal corect calculat, dar altele au angajat mai mult decât era necesar, iar acum vor trebui să reducă acest personal. Toate autoritățile locale vor avea venituri mai mari din impozitele pe proprietate, dar sumele pe care le poate transfera Guvernul direct nu vor mai fi la fel de mari”, a explicat el.

Pe termen lung, România va trebui să decidă dacă actuala organizare administrativă este sustenabilă. „Avem două posibilități: ori dovedim că actuala formulă administrativă poate funcționa în actualele condiții, ori, dacă nu vom dovedi acest lucru, este doar o problemă de timp și se va ajunge la o reorganizare administrativ-teritorială. Asta, când vom fi cu spatele la zid. Cu cât amâni o boală, cu atât costurile vor fi mai mari”, a afirmat Bolojan.

Premierul a subliniat că administrațiile locale care gestionează responsabil fondurile nu ar trebui să depindă de sprijin suplimentar de la bugetul de stat. „Dacă nu ți-ai bătut joc de banii comunității, dacă nu ai angajat lucrări fără acoperire, trebuie să îți reduci cheltuielile la maximum și să încasezi toate impozitele stabilite, atunci nu mai trebuie să stai cu mâna întinsă la bugetul de stat. Am făcut asta la Oradea, nu vorbesc în necunoștință de cauză”, a declarat acesta.

Sentiment de nedreptate în societate

Bolojan a apreciat că măsurile fiscale recente, inclusiv creșterile de taxe și TVA, au accentuat percepția de inechitate.

„Există posibilitatea ca acest sentiment de nedreptate să se fi consolidat. Avem un vot antisistem foarte puternic și o stare de oboseală în societate, o percepție că nu toată lumea achită nota de plată, pentru că unele nedreptăți nu au fost corectate”, a conchis premierul.