Premierul Ilie Bolojan a avut o replică acidă, luni seara, după ce a fost acuzat de adversarii din PNL că ar vrea să ”USR-izeze partidul” și că l-ar fi trădat pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale.
”Am auzit relatările despre discuțiile din 2024 și 2025. Cred că românii sunt cei care au hotărât cine a câștigat alegerile prezidențiale, iar eu în calitatea de președinte interimar, aveam constrângeri date de funcție, eram într-o poziție în care nu aveam letimitatea unui vor popular.
Veneam după o criză de legitimitate a instituției prezidențiale. Păreri, legate de cum a fost, nu au niciun fundament.
(…) Am căutat să mă înconjor de profesioniști și cred că PNL, dacă dorește să-ți întărească cota de încredere, trebuie să se bazeze pe oameni performanți. Nu trebuie să se USR-izeze, dar nici să se PSD-izeze”, a subliniat Bolojan.
”Discuțiile din interiorul PNL nu au fost generate de măsuri guvernamentale, ci de înlocuirea unor colegi care nu au făcut performanță. Este un minus pe care îl avem. Am dorit aceste schimbări, însă o parte din colegi nu au vrut să facă un pas în lateral. Cetățenii nu sunt interesați de acest tip de aspecte și eu încerc să-mi concentrez energia pe probleme guvernamentale, dar încerc ca prin măsurile interne PNL să rămână un partid relevant pe scena politică”, a punctat Bolojan.
Fostul premier PNL Ludovic Orban a prezentat, luni, detalii despre modul în care Crin Antonescu a fost impus candidat la Președinție din partea PSD-PNL. În PNL, jocurile au fost aranjate de Hubert Thuma, care acum încearcă să îl dea jos pe Bolojan.
”Pe la mijlocul lui decembrie 2024, Hubert Thuma, fără știrea și acordul președintelui PNL, Ilie Bolojan, a strâns semnături de la 25 de președinți de filiale județene și de sector ale PNL pentru susținerea desemnării lui Crin Antonescu candidat la președinția României.
În data de 23 decembrie, la reuniunea coaliției de guvernare PSD,PNL,UDMR, Crin Antonescu a fost propus candidat al coaliției de Kelemen Hunor și acceptat aproape imediat de PSD. Deși Bolojan a fost în principiu de acord, a cerut să nu se facă anunțul imediat, pentru a efectua cercetări sociologice prin care să se evalueze șansele candidatului propus. Până la urmă, la insistențele partenerilor, a acceptat propunerea și a ieșit în conferința de presă alături de liderii celorlalte formațiuni și a anunțat decizia de desemnare a lui Crin Antonescu.
Interesant este că Gabriela Firea a vorbit pozitiv de posibila candidatură a lui Antonescu cu o seară înainte de ședință, iar Grindeanu a propus încă din 13 decembrie ca niciunul dintre președinții partidelor din coaliție să nu fie desemnat candidat la președinție, adică nu cumva să fie desemnat Ilie Bolojan candidat la președinție al coaliției. Chiar Antonescu recunoaște că președintele UDMR i-a propus cu ceva timp înainte de ședința coaliției să candideze.
Aceste fapte demonstrează că a existat un plan clar de desemnare a lui Antonescu drept candidat la președinție, plan care a urmărit și împiedicarea unei eventuale candidaturi a lui Ilie Bolojan. Asta, deși ar fi fost perfect normal ca președintele PNL să fie candidat la președinție, atât timp cât președintele PSD a fost desemnat candidat pentru funcția de premier.
Ilie Bolojan a convocat Consiliul Național al PNL în 26 ianuarie 2025 și a susținut desemnarea lui Antonescu, decizie adoptată în unanimitate de forul PNL.
Din data de 12 februarie, Ilie Bolojan a ocupat poziția de președinte interimar al României, după demisia lui Iohannis. În această calitate, nu mai avea voie legal să se implice în campanie pentru candidatul la președinție al coaliției de guvernare. Cu toate acestea, a participat la evenimentul de lansare a programului lui Antonescu, asumându-și critici severe pentru nerespectarea prevederilor constituționale.
În alegerile prezidențiale, Antonescu a câștigat la Bihor cu 37,7%, în timp ce la Ilfov, unde Thuma fusese ales președinte de consiliu județean cu 60%, Antonescu a ieșit pe locul 3, cu doar 20;6%.
Concluzia mea este că Thuma, în loc să își pună cenușă în cap pentru că a fost parte la un plan de desemnare a unui candidat nepotrivit la președinție, care nu a fost în stare să intre în turul doi deși a fost sprijinit de o întreagă coaliție de guvernare, încearcă să atragă adepți în PNL propagând o minciună gogonată, că Bolojan nu l-ar fi susținut pe Antonescu. În folosul cui? Al celor cu care a făcut, peste capul lui Bolojan, planul de a impune un candidat perdant. Un candidat care, după ce nu a fost în stare să intre în turul doi, și-a dat arama pe față, arătând că este mai aproape de auriști, decât de liberali”, a relatat Orban.
Hubert Thuma, unul dintre liderii importanți ai Partidului Național Liberal și un critic vocal al actualului prim-ministru Ilie Bolojan, a făcut dezvăluiri ample despre negocierile și deciziile interne care au precedat alegerile prezidențiale din 2024.
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Thuma a vorbit despre momentul în care l-a propus pe Ilie Bolojan drept candidat la Președinția României, despre refuzul acestuia și despre alternativele care, spune el, l-au „șocat”: Mircea Geoană și Elena Lasconi.
Potrivit lui Thuma, discuțiile au avut loc în vara anului 2024, într-un context în care Nicolae Ciucă, președintele PNL de la acea vreme, ar fi transmis în repetate rânduri că nu dorește să candideze la prezidențiale și că este dispus să facă un pas în lateral dacă partidul identifică un candidat mai bine plasat electoral.
Thuma susține că, având acces la sondaje interne care arătau că Nicolae Ciucă nu ar fi depășit un scor de aproximativ 8% la alegerile prezidențiale, el și alți lideri liberali i-au propus lui Ilie Bolojan să intre în cursa pentru Cotroceni. Argumentele invocate au fost experiența administrativă a acestuia, imaginea de lider echilibrat și rezultatele obținute la Oradea.
Ilie Bolojan ar fi refuzat însă candidatura, iar reacția sa ulterioară l-a surprins profund pe Thuma. „Pentru mine a fost un șoc”, a declarat liberalul, referindu-se la momentul în care Bolojan ar fi sugerat ca PNL să susțină fie candidatura lui Mircea Geoană, fost lider PSD, fie pe cea a Elenei Lasconi. Thuma a explicat că ideea de a sprijini un candidat din afara PNL i s-a părut de neconceput, mai ales în cazul lui Geoană, asociat cu un partid rival.
În cazul Elenei Lasconi, Thuma a mers mai departe, afirmând că această opțiune se leagă de ceea ce el numește „userizarea” PNL — o tentativă de apropiere ideologică și politică de USR, care ar fi avut loc pe fondul scorurilor slabe anticipate pentru partid.
Hubert Thuma a susținut că sondajele interne din 2024 indicau un partid situat între 14% și 20%, dar cu un candidat la prezidențiale incapabil să depășească 8%. În opinia sa, aceste date ar fi alimentat discuțiile despre soluții externe și despre o schimbare de direcție politică a PNL.
În finalul intervenției sale, Thuma a lansat acuzații grave privind campania prezidențială din 2025, afirmând că Crin Antonescu „a fost trădat”. El a invocat faptul că, deși Antonescu era candidatul oficial al PNL și al alianței, în spațiul public a fost întreținută constant ideea că adevăratul candidat ar urma să fie Ilie Bolojan. Potrivit lui Thuma, acest lucru i-ar fi afectat grav campania lui Antonescu, care nu a beneficiat de o precampanie reală și de sprijinul vizibil al unor lideri importanți din partid.