Procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi a semnat public o listă care a ajuns la peste 518 magistrați (judecători și procurori, în activitate, pensionari sau foști magistrați) și prin care se exprimă solidaritatea cu colegii care au avut curajul să sesizeze public problemele grave din sistemul judiciar românesc.
Mesajul care însoțește lista este unul clar și dur:
„Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. […] Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului.”
Printre semnatari se numără nume cunoscute publicului larg, dar și sute de magistrați de la toate nivelurile sistemului: Curtea de Apel București, Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT, parchete și tribunale din toată țara. Lista cuprinde atât judecători și procurori în activitate, cât și pensionari care, eliberați de orice constrângeri ierarhice, au ales să-și pună numele alături de colegii mai tineri.
Semnătura Laurei Codruța Kövesi – primul nume pe listă – are o greutate simbolică deosebită. Fost procuror-șef al DNA și actual procuror-șef european, Kövesi este percepută de o parte importantă a corpului magistraților ca un reper al luptei împotriva corupției și al independenței justiției. Faptul că a ales să semneze public această scrisoare deschisă este interpretat de mulți semnatari ca un semnal puternic că problemele semnalate nu sunt izolate, ci au o amploare sistemică.
Printre numele care apar pe listă se regăsesc și magistrați care în ultimii ani au fost ei înșiși sancționați disciplinar sau au făcut obiectul unor anchete controversate (Cristi Danileț, Mihai Negulescu, Alexandra Lăncrănjan etc.), dar și zeci de judecători și procurori care nu au mai ieșit până acum în spațiul public cu critici la adresa conducerii Ministerului Public sau a Inspecției Judiciare.
Deși textul nu nominalizează explicit instituții sau persoane, referirile la „presiuni”, „sancționarea adevărului și integrității” și la „disfuncționalități profunde și sistemice” sunt citite în mediul judiciar ca o critică directă la adresa unor decizii recente ale Secției pentru procurori din CSM și ale Inspecției Judiciare, considerate de semnatari abuzive sau politizate.
Până în acest moment, nici Ministerul Justiției, nici CSM și nici Inspecția Judiciară nu au reacționat public la apariția listei.