Papahagi a confirmat că acceptase, în principiu, propunerea de a prelua portofoliul Culturii, însă a precizat că, în actualul context politic, nu dorește să fie prins într-o confruntare între partide și instituții.
„La rugămintea premierului desemnat, Eugen Tomac, am acceptat în principiu să fac parte, ca ministru al Culturii, dintr-un guvern tehnocrat, iar numele meu a circulat public”, a transmis Adrian Papahagi.
El a explicat că nu a confirmat și nu a dezmințit public informațiile apărute în ultimele zile din loialitate față de Eugen Tomac și pentru a nu afecta negocierile privind sprijinul parlamentar al Cabinetului.
„Nu am dorit să afectez prin declarații mai încinse negocierile pentru sprijinul parlamentar al noului guvern și am vrut să las până în ultima clipă totală libertate premierului desemnat în configurarea echipei guvernamentale”, a afirmat Papahagi.
Adrian Papahagi a spus că nu mai este de peste un deceniu „în logică politică” și că nu dorește să revină la politica activă de partid.
El a precizat că a acceptat posibilitatea de a intra într-un guvern tehnic pornind de la premisa că sprijinul parlamentar fusese negociat în perioada consultărilor dintre președintele Nicușor Dan și partide, iar formațiunile politice erau pregătite să accepte soluția propusă de șeful statului.
Papahagi susține însă că situația politică actuală îl determină să renunțe la această variantă.
„În actualul context politic, nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic și instituțional care mă depășește și pe care nu mi-l doresc”, a transmis el.
„Lupta politică a partidelor și planurile lor electorale sunt legitime, dar nu doresc să fiu prins la mijloc între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu”, a adăugat Papahagi.
Adrian Papahagi a arătat că spera să poată pune în aplicare câteva proiecte în domeniul culturii, într-un mandat despre care considera că ar fi fost scurt.
El a menționat că intenționa să susțină renovarea unor instituții majore de cultură prin programul „Temelii culturale”, inclusiv Biblioteca Batthyaneum.
De asemenea, Papahagi susține că ar fi dorit identificarea unui spațiu și lansarea proiectului unei mari săli de spectacole în București, care să poată găzdui evenimente precum Festivalul Enescu, premiere naționale ale filmelor românești și alte manifestări culturale importante.
O altă intenție anunțată era readucerea TVA la carte la 5%.
„Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac”, a precizat Adrian Papahagi.
Adrian Papahagi a spus că va rămâne în afara funcțiilor guvernamentale și că nu va comenta actualitatea politică până la momentul în care noul guvern se va prezenta în Parlament.
„Rămân așadar un simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare. Nu voi comenta însă actualitatea până când noul guvern se prezintă în Parlament”, a transmis el.
Papahagi i-a urat succes lui Eugen Tomac, despre care a spus că i-a confirmat, în ultimele zile, „calitatea umană”.
„Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni. Îi urez deci succes în sarcina extrem de grea care i-a fost încredințată”, a afirmat Adrian Papahagi.
Premierul desemnat Eugen Tomac a finalizat joi lista miniștrilor, iar aceasta a fost transmisă deja partidelor parlamentare, urmând să fie trimis programul de guvernare să fie trimis acestora.
Astfel, la Ministerul Sănătății urmează să fie propus Șerban Dragosloveanu, managerul Spitalului de Ortopedie din București, iar la Ministerul Finanțelor propunerea este Ionuț Simion, fost președinte al AmCham, Camera de Comerț Americană în România.
La Ministerul Justiției va fi propus Cosmin Soare-Filatov, consilier prezidențial pe probleme constituționale.
Cosmin-Alexandru Soare-Filatov este consilier prezidențial pe probleme constituționale în cadrul Administrației Prezidențiale, funcție în care a fost numit începând cu 1 noiembrie 2025.
El este avocat și cadru universitar asociat la Facultatea de Drept a Universității din București, unde activează în zona dreptului administrativ. Potrivit informațiilor publice, Soare-Filatov a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, promoția 2008-2012, și a urmat studii postuniversitare în drept privat și în dreptul patrimoniului cultural.
De asemenea, a urmat studii în dreptul patrimoniului cultural la Universitatea din Lille, iar în prezent este prezentat ca doctorand în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Drept a Universității din București.
Înainte de numirea la Cotroceni, Cosmin Soare-Filatov a lucrat în avocatură, inclusiv la casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu, firmă care a asistat juridic Primăria Capitalei în perioada mandatelor de primar general ale lui Nicușor Dan.
Numele său a apărut anterior și în context politic, după ce presa a relatat că figura pe site-ul Biroului Electoral Central ca reprezentant al Partidului România în Acțiune, formațiune care l-a susținut pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale din 2024.
Miercuri a fost stabilită și propunerea pentru Ministerul de Interne. Pentru acest portofoliu este luat în calcul Tiberiu Trifan, consulul României la Madrid.
Premier: Eugen Tomac
Vicepremier pentru Economie: Valeriu Nistor
Vicepremier pentru Digitalizare: Bogdan Dumitru
Vicepremier și ministru al Educației: Sorin Costreie
Ministerul Apărării: Dan Neculăescu
Ministerul Afacerilor Externe: Luca Niculescu
Ministerul Finanțelor: Ionuț Simion
Ministerul Dezvoltării: Vladimir Ionaș
Ministerul Fondurilor Europene: Carmen Moraru
Ministerul Justiției: Cosmin Soare-Filatov
Ministerul Sănătății: Șerban Dragosloveanu
Ministerul Transporturilor: Ionuț Mișala
Ministerul Afacerilor Interne: Tiberiu Trifan
Ministerul Economiei: Florin Duma
Ministerul Energiei: Andrei Covatariu
Ministerul Mediului: Teodor Dulceață
Ministerul Muncii: Diana Morar
Ministerul Agriculturii: Nicolae Istudor
Ministerul Culturii: Adrian Papahagi (a renunțat între timp)
Eugen Tomac are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru ca Guvernul propus să fie învestit.
Pentru a se apropia de acest prag, premierul desemnat ar avea nevoie cel puțin de voturile parlamentarilor PSD și UDMR, la care ar trebui să se adauge minoritățile naționale, grupurile Uniți Pentru România și POT, grupul Pace și parlamentarii neafiliați.
Chiar și în acest scenariu, ar mai fi nevoie de aproximativ 10 voturi. Dacă toate grupurile enumerate ar vota disciplinat și dacă toți parlamentarii respectivi ar fi prezenți la vot, s-ar ajunge la aproximativ 224 de voturi.
Eugen Tomac nu a discutat, în cadrul negocierilor, cu parlamentari din S.O.S. România, formațiune considerată antioccidentală. Totuși, nu este exclus ca o parte dintre cei 15 membri ai grupului să voteze Cabinetul propus.
PNL a anunțat deja că nu va susține Guvernul Tomac, o decizie similară fiind așteptată și de la USR.