Parchetul General cere ridicarea imunității europarlamentarului Diana Șoșoacă. Ea este acuzată de 11 infracțiuni

Adaugă ca sursă preferată pe Google

”Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană, membru al Parlamentului European, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

▪ 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;

▪ 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;

Ce regim alimentar poate schimba evoluția epilepsiei la unii copii

Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Ştei. 116 persoane au fost evacuate, fără victime. Planul Roşu de Intervenţie a fost dezactivat

▪ promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;

▪ negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;

▪ ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.

Totodată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigații penale”, se anunță într-un comunicat oficial.

Europarlamentarul extremist Diana Șoșoacă a fost citată la Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe 23 septembrie, la ora 12.00, în calitate de suspect, însă nu s-a prezentat la audieri. Potrivit Poliției Ilfov, a fost deschis un dosar penal pentru suspiciunea comiterii unei infracțiuni prevăzute de Ordonanța 31/2002, care interzice propagarea cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

Șoșoacă este acuzată de promovarea cultului persoanelor care au fost acuzate de genocid și crime de război, dar și de răspândirea unor ”doctrine fasciste, legionare”.

Incidentul care a declanșat cercetările are legătură cu o ceremonie desfășurată în localitatea Tâncăbești, comuna Snagov, unde Diana Șoșoacă, împreună cu alte persoane, a comemorat pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare. Evenimentul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică la troița dedicată acestuia.

Ceremonia a fost transmisă live pe pagina de Facebook a europarlamentarului.

Comunicatul S.O.S. România

„Cel mai vocal om politic în susţinerea Palestinei a primit o citaţie în calitate de suspect, în care sunt menţionate 11 infracţiuni printre care promovarea în public a legionarismului, antisemitismului şi negarea sau minimizarea holocaustului. Dosarul este din 2021 şi motivul anchetei penale ar putea avea legătură cu declaraţiile făcute împotriva introducerii în şcoli a materiei obligatorii intitulată „Istoria Evreilor. Holocaustul”.

Cadrul legislativ represiv care reinstituie delictul de opinie în România postdecembristă a fost construit încă din 2002, când guvernul Năstase elaborează OUG 31/2002, ulterior completată cu „legea antilegionară” 217/2015, iniţiată de Crin Antonescu şi promulgată de Klaus Werner Iohannis. Tot Klaus Iohannis a promulgat legea combaterii antisemitismului, iniţiată de Silviu Vexler (157/2018), iar parlamentarii au votat aproape în unanimitate. În timp ce diferiţi formatori de opinie repetă compulsiv ideea că România este o democraţie, constatăm că nu poate exista democraţie câtă vreme nu există libertatea de exprimare, care a fost anulată de acest cadru legislativ represiv.

Deja au avut loc câteva precedente periculoase pentru libertatea de exprimare, precum cazul colonelului Vasile Zărnescu, anchetat şi condamnat la închisoare în prima instanţă pentru că a scris articole şi o carte. Interzicerea Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidenţiale de către CCR pe 5 octombrie 2024 a fost un alt precedent periculos, iar acum asistăm la o escaladare a represiunii prin ploaia de anchete penale declanşate împotriva membrilor Partidului S.O.S. România, culminând cu această citaţie adresată preşedintei partidului.

De ce atâta agitaţie pentru un partid pe care sistemul îl prezintă în sondaje ca fiind nesemnificativ? Poate sunt îngrijoraţi de faptul că politica externă dusă de europarlamentarul Diana Iovanovici-Şoşoacă, prin care cere sancţiuni pentru Israel, a început să aibă efecte. Poate sunt îngrijoraţi că pe plan intern, pe lângă acţiunile împotriva instituţiilor corupte ale statului, a înviat conştiinţa naţională prin Şcoala de Vară a Partidului S.O.S. România, care a fost o academie a românismului unde s-au difuzat informaţii necenzurate despre istoria adevărată.

În ciuda oricăror neînţelegeri politice, partidele de opoziţie trebuie să ştie că pasivitatea lor în astfel de cazuri, în care oameni politici sunt persecutaţi pentru delict de opinie, le va atrage propria condamnare. Susţinătorii altor personaje din zona suveranistă trebuie şi ei să fie conştienţi de acest lucru. Doar făcând scut în jurul celor acuzaţi de crime de gândire putem să ne păstrăm libertatea câştigată cu atât de mult sânge vărsat. Astăzi este Diana Iovanovici-Şoşoacă. Dacă tăcem, mâine poate fi oricare dintre noi. Mărturisirea este calea spre mântuire şi a venit timpul să ne găsim curajul să vorbim. Nu ne pot aresta pe toţi!”.